Ciugud, comuna cu utilităţi în fiecare casă, piste de biciclete şi drumuri asfaltate chiar şi între parcelele agricole

Ciugud, o comună aflată la câţiva kilometri de Alba Iulia, poate rivaliza cu multe oraşe din România. Aici, populaţia creşte de la an la an, toate casele au utilităţi, sunt drumuri asfaltate chiar şi între parcelele agricole, internet gratuit în zonele publice, piste de biciclete şi iluminat public obţinut eolian şi cu panouri solare. 

Primarul spune că în curând localitatea va avea, pe actualele păşuni ale oamenilor, şi "un teren de golf cum nu există în România".

Comuna Ciugud se află la aproximativ zece kilometri de Alba Iulia, distanţă care poate fi parcursă în cel mult 15 minute cu maşina sau o jumătate de oră cu mijloacele de transport în comun, ceea ce a făcut ca, în ultimii ani, multe familii din municipiu să se retragă spre satele comunei.

Localitatea este amplasată chiar pe stânga Văii Mureşului, în Podişul Secaşelor, şi are cinci sate: Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa şi Teleac.

Imediat ce ajungi în Ciugud întâlneşti o rânduire parcă desprinsă dintr-un sat din străinătate deoarece străzile sunt asfaltate, trotuarele îngrijite, spaţiul verde şi copacii tăiaţi. Dacă nu ai auzi din când în când câte un "Ziua bună” sau "No, bine te-am găsit vecine” ai tinde să crezi că nu eşti în România. Ordinea parcă nemţească se vede atât pe străzile şi străduţele comunei, dar şi în curţile oamenilor, în modul în care îşi îngrijesc casele fiind parcă într-o întrecere continuă pentru a demonstra care este mai gospodar.

O stradă din Ciugud, locuită de prieteni care s-au convins unul pe altul să se mute la sat

Comuna are 3.200 de locuitori, fiind singura din judeţul Alba unde populaţia creşte de la an la an. Primarul Gheorghe Damian spune că acest lucru se datorează celor care aleg să se mute acolo, mulţi dintre ei fugind de aglomeraţia din Alba Iulia.

"Statisticile arată că, din păcate, satul românesc îmbătrâneşte, iar în fiecare an, în medie, nouă sate din România dispar, efectiv ele mor din cauza migrării populaţiei spre zona urbană. La Ciugud se întâmplă fenomenul invers. Între cele două recensăminte, de la care avem date statistice clare, populaţia a crescut de la 2.600 de locuitori la 3.200 şi vreau să vă spun că această creştere a populaţie nu este datorită sporului natural, datorită naşterii de noi copii, ci apare datorită migraţiei populaţiei, în special a populaţiei tinere, din municipiul Alba Iulia", explică el.

În Ciugud s-au stabilit în ultimii ani mulţi tineri atraşi de condiţiile de trai, de liniştea localităţii, dar şi de faptul că este foarte aproape de Alba Iulia. Există şi o stradă a prietenilor, unde toţi cei care locuiesc acolo sunt prieteni care s-au mutat pe rând, convingându-se unul pe celălalt.

Sorin Poparadu este unul dintre tinerii care au ales să se mute cu familia în Teleac, unul din satele comunei Ciugud. L-am întâlnit pe tânăr chiar în Primărie, unde lucrează de câteva luni, după ce timp de mai mulţi ani a lucrat în Alba Iulia şi a făcut naveta între satul în care se stabilise şi municipiu. Zâmbeşte când îl întreb dacă nu regretă că a ales să locuiască “la ţară” spune că nu ar schimba niciodată viaţa din Ciugud cu un trai în unul dintre marile oraşe din România.

"Am ales să locuim în Teleac deoarece doream în primul rând mai multă linişte. Eu am crescut şi am locuit la bloc în municipiul Făgăraş mai bine de 20 de ani. După căsătorie, am văzut că în comuna Ciugud avem condiţiile pe care le-am fi avut şi la oraş, poate chiar mai bune, dacă ţinem cont că în anumite cartiere din Alba Iulia nu este canalizare sau nu sunt drumuri asfaltate. La Ciugud avem toate utilităţile: gaz, apă curentă, canalizare, asfalt şi suntem la doi paşi de Alba Iulia", povesteşte tânărul.

În comună, proprietăţile nu sunt ieftine însă, ci uneori rivalizează cu cele din Alba Iulia, preţurile pornind de la 30.000 de euro şi chiar depăşind 100.000 de euro.

"Preţurile nu sunt foarte mici, nici la terenuri, nici la case, însă prin strategia noastră ne-am gândit că nu putem dezvolta această comună decât dacă creăm un sistem de infrastructură şi utilităţi. Orice familie care doreşte să îşi construiască un cămin s-ar gândi prima dată unde să îşi găsească liniştea, apoi se gândeşte în cât timp va avea la poartă apa, canalul, telefonia, internetul, iluminatul, drumul asfaltat, trotuarul. Noi am încercat să dezvoltăm infrastructura, să ducem apă-canal, curent chiar şi în zonele unde nu sunt construite case în aşa fel încât să fie zona respectivă atractivă pentru cel care decide să îşi facă o casă", spune edilul.

Strategia de a dezvolta astfel comunitatea a atras mai întâi la sat copiii sau nepoţii celor din Ciugud, care au început să se întoarcă acasă şi să investească în casele părinteşti, în case noi, iar apoi Ciugudul a devenit atractiv şi pentru alţii.

Consultantul imobiliar Adriana Dan spune că Ciugud este cea mai căutată comună din judeţul Alba, atât datorită dezvoltării economice, cât şi a distanţei foarte mici faţă de Alba Iulia.

"Ciugudul este cea mai dezvoltată comună a judeţului Alba, potenţialul imobiliar fiind accentuat de faptul că aproape toate străzile sunt asfaltate şi cu utilităţi, dar mai ales pentru că este la 15 minute de Alba Iulia. Mulţi preferă să îşi cumpere o casă sau un teren în satele de aici pentru considerentele enumerate, dar şi pentru că preturile încă sunt acceptabile. Spre exemplu, avem de vânzare o casă renovată cu cinci camere, două bai, 3.000 de metri pătraţi de teren şi livadă, cu 70.000 de euro sau teren cu toate utilităţile la asfalt cu 10 euro (metrul pătrat - n.r.)", mai spune Adriana Dan.

Dacă ajungi la Ciugud, nu poţi să nu observi că în toate satele sunt proiecte imobiliare în dezvoltare. Case mai mari sau mai mici aflate în construcţie, iar altele deja finalizate în care noii proprietari îşi fac ultimele retuşuri pentru mutarea în noul cămin.

De la o primărie falimentară, la una europeană prin transformarea unei păşuni în zonă industrială

Primăria Ciugud este chiar în centrul comunei, pe una din străzile pe care şerpuieşte domol una din pistele de biciclete. Chiar dacă este o clădire mică, păstrează aceeaşi ordine “ciugudeană”, cum îi spun localnicii: trotoarele curate, sapţiul verde îngrijit şi cea mai frumoasă livadă de pomi fructiferi se întinde în spatele acesteia. Primarul spune că administraţia locală va mai sta doar pentru scurt timp în această clădire deoarece se mută într-un alt sediu modern, construit cu bani europeni.

Gheorghe Damian este primar în Ciugud de aproape 16 ani. El îşi aminteşte că, în 2000, când a fost ales prima dată, administraţia locală avea venituri de circa 70.000 de lei, o datorie acumulată de 300.000 de lei şi un singur calculator în Primărie, la care funcţionarii lucrau cu rândul.

"În 2000, când am ajuns primar, veniturile noastre proprii erau de 70.000 de lei şi am moştenit o datorie de vreo 300.000 de lei. Nu ne puteam plăti nici salariile la Primărie, tot timpul ni se tăia curentul la iluminatul public, nu aveam bani pentru gaz la şcoli. Nici nu puteam vorbi de un buget de investiţii aşa cum orice administraţie ar trebui să aibă: are un buget de funcţionare şi unul de dezvoltare prin care să te gândeşti ce faci pe termen scurt, mediu şi lung în acea comunitate", spune Damian.

Edilul povesteşte că soluţia pe care a găsit-o atunci a fost să transforme una dintre păşunile comunei în zonă industrială pentru investiţii.

"Ştiţi cum e în administraţie. Oricât de mulţi bani ai avea, niciodată nu îţi ajung, iar fără bani nu te poţi dezvolta. Aşezarea geografică a noastră ne-a permis să exploatăm acest lucru şi în 2004 am luat decizia ca o parte a păşunii de la Drâmbar, care este aproape de Alba Iulia, şoseaua de centură a municipiului şi de calea ferată, să o transformăm în zonă industrială. Înainte de a face acest lucru, noi cheltuiam aproape 500 de milioane de lei vechi (50.000 de lei - n.r.) în fiecare an să o curăţăm de spini şi bălării pentru că, nemaifiind animale, nu mai era păşunată intensiv. Atunci a apărut primul nostru motor propriu de dezvoltare", explică Gheorghe Damian.

El îşi aminteşte că, în prima fază, locuitorii au fost nemulţumiţi de această decizie, că a trebuit să îi convingă de necesitatea ei şi chiar a fost reclamat la DNA din cauza păşunii transformate în zonă industrială.


"Atunci când faci ceva bun, se găseşte sigur cineva care să îţi pună beţe în roate. A fost o persoană care a sesizat atunci de la preşedinte şi premier până la DNA sau Poliţie. În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi în final nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal", adaugă primarul.

El spune că nu se teme de DNA deoarece îşi face treaba corect, cu simţ de răspundere şi respectând legile.

"Singurul lucru de care mă tem în viaţa asta este Dumnezeu. DNA este o instituţie care îşi face treaba şi ne aduce acolo unde trebuie, la respectarea banului public şi a legilor ţării. Dacă tot timpul m-aş teme nu aş îndrăzni să mai fac nimic", explică edilul.

Acum, în zona industrială din Ciugud funcţionează companii din domenii diferite care au peste 700 de angajaţi, iar acestea aduc anual la bugetul comunei 2,5 milioane de lei.

Printre companiile de aici se numără un depozit logistic de electrice, o firmă care produce kebab pe care îl exportă în Franţa şi o companie din industria automotive care fabrică instalaţiile electrice pentru automobilele Porsche Cayenne sau Volkswagen Touareg.

"Pe lângă că am creat locuri de muncă, am adus venituri importante la bugetul local. Nu suntem cea mai bogată comună din judeţul Alba, dar din zona industrială, redevenţe, impozite pe profit, impozite pe clădiri şi maşini ne vin anual în jur de 2,5 milioane de lei, aceasta în condiţiile în care de la populaţie, ca şi impozite, strângem undeva la 300.000 de lei", mai spune Gheorghe Damian.

Primăria intenţionează în acest an să extindă zona industrială cu 10 hectare deoarece există solicitări din partea unor investitori interesaţi.

Aflați continuarea pe news.ro