Acum doi ani jurnaliștii de la digi24.ro au început o campanie, România Furată, prin care au încercat să facă un calcul al furtului din avutul statului după 1989. Concluzia la care au ajuns este șocantă. 113 miliarde de dolari furați. Oricât de multe informaţii sunt descoperite şi adunate de reporteri în fiecare anchetă jurnalistică din proiect, există bani pierduţi sau furaţi cărora li s-a pierdut urma.
La fel cum există o certitudine: s-a furat de peste tot. Industrie, sănătate, educaţie, cercetare, agricultură – peste tot au fost şi încă mai sunt afaceri necurate. Avem, aşadar, o estimare jurnalistică şi intermediară a pagubelor de după 1989.
Ca să obţinem o imagine mai clară, vă propunem o comparaţie. Avem Casa Poporului. Pentru prima dată ştim cât valorează: 2,2 miliarde de dolari. Şi acum, comparaţia: în ultimul sfert de secol, România a fost furată de 51 de Case ale Poporului! Şi e ceea ce reiese doar din calculele proiectului Digi24.
Câteva exemple: Doar 11 mărci mari de bere mai produce România, din cele peste 200 pe care le deţinea până în 1990. În vreme ce producătorii internaţionali fac bani frumoşi din berea românească, de cele mai multe dintre fabricile vechi s-a ales praful. Unele au ajuns ruine ori au fost demolate, iar altele mai valorează câte ceva doar ca afaceri imobiliare.
Rahova, Azuga, Silva, Ursus, Gambrinus, Basarab, Haţegana, Măgura, Cornişor, Coroniţa sau Cuşma sunt doar câteva din cele peste 200 de mărci de bere produse în fabricile din România, din 1869 până în 1990.
În plin scandal internaţional legat de giganţii auto care truchează emisii de noxe, România ar fi putut avea un cuvânt greu de spus, potrivit Digi24.
Am avut un Institut Naţional de Motoare Termice, care a fost ani de-a rândul avangarda cercetării în domeniu de la noi: prototitpuri de Dacia care trebuiau să funcţioneze cu hidrogen, motoare navale de mii de cai putere sau proiectul celebrului automobil de mic litraj Lăstun.
Uzina din care au ieşit primele pompe nucleare din România este pe cale să dispară.
Râvnită de mai mulţi afacerişti imobiliari pentru terenul de 10 hectare de la Obor, fabrica Aversa lasă în urmă datorii irecuperabile de zeci de milioane de euro. Povestea completă a fostei uzine devenite depozitar de secrete de stat.
Mobra şi Pegas, două dintre cele mai cunoscute branduri din perioada comunismului, erau fabricate la Zărneşti, într-o uzină cu profil militar.
Bicicletele şi motoretele erau o industrie ce aduceau fabricii un venit de aproape 20 de milioane de dolari. Cu toate astea, după Revoluţie, rând pe rând secţiile unde se fabricau diverse piese pentru Pegas şi Mobră sau unde se montau bicicletele şi motoretele au fost închise, iar mii de oameni au fost trimişi acasă.
Cinci tentative de privatizare, un sector în colaps şi forţe aeriene armate la limita de casare.
În linii mari, aşa arată aeronautica militară autohtonă de la momentul ’89.
Mâncăm bulion şi pastă de tomate care nu mai cunosc roşia naturală. Le importăm sub formă de pastă triplu concentrată, le diluăm, le ambalăm atrăgător şi le vindem cu etichetă de conservă românească. Însă adevărata conservă românească a dispărut demult, odată cu prăbuşirea fabricilor care o produceau.
Şi care, în anii 70, au aşezat România între primele zece ţări ale lumii la producţia de conserve. Astăzi, aceste fabrici au devenit afaceri imobiliare sau ruine.
Alte exemple: Fabricile Brașovului dispărute – Roman, Tractoru, Rulmentul, FSR Râșnov, Chimica Râșnov, Colorom Codlea. Și multe alte uzine și fabrici din România.
0 Comentarii