Mircea Ungurean, inginer din Sibiu, a reînviat tradiția mobilierului săsesc, pictat manual. În atelierul din Cisnădioara, lăzile de zestre, scaunele, mesele sau dulapurile confecționate din lemn de rășinoase sunt înfrumusețate cu motive vechi, preluate de la sașii din Transilvania.
”Mi-am amintit că bunica mea săsoaică îmi povestise despre mobilierul pictat cu tot felul de flori stilizate ce se regăsea adesea în gospodăriile țărănești, așa că am decis să continui tradiția”.
Abia în 2003 a reușit să se dedice exclusiv pasiunii sale, renunțând la toate celelalte afaceri pe care le gestionase până atunci. A dat anunț în ziar, căutând pictori care să reproducă modele săsești, însă a fost nevoie de o documentare riguroasă pentru a putea realiza lucrări autentice.
”La început a fost destul de dificil pentru că pictorii nu știau să realizeze florile în stil tradițional. Motivele săseşti sunt deosebit de complexe şi de stilizate. Fiecare desen se realizează cu multă migală.
Este nevoie de o anumită tehnică, de talent şi precizie.
”La început a fost destul de dificil pentru că pictorii nu știau să realizeze florile în stil tradițional. Motivele săseşti sunt deosebit de complexe şi de stilizate. Fiecare desen se realizează cu multă migală. Este nevoie de o anumită tehnică, de talent şi precizie.
De exemplu, garoafa, simbol folosit de saşi pe la 1800-1900, se pictează cu multă trudă şi răbdare. Gândiţi-vă că ţăranii care îşi înfrumuseţau astfel obiectele din casă nu aveau pregătire în domeniul artei. Făceau totul din suflet, aşa cum simţeau.
Tocmai de aceea motivele sunt atât de greu de reprodus”, explică Mircea Ungurean.
În atelierul din Cisnădioara lucrează, în prezent, şapte persoane pe partea de tâmplărie şi trei fete care se ocupă de decorarea obiectelor. Mobilierul este confecţionat din lemn de brad sau molid şi este personalizat în funcţie de preferinţele clientului. Există şi posibilitatea restuarării, însă procedeul este anevoios şi costisitor.
0 Comentarii