Larry Coach, 67 de ani, tată englez, mamă americancă, promovează NFL și fotbalul american la Londra, pe „Tottenham Hotspur Stadium”, și iubește România. ♦ Dansează precum Gică Hagi după goluri la Mondialul din 1994 și povestește că, la 14 ani, „l-am descoperit pe Florea Dumitrache la World Cup 1970. Îl divinizam”.
La arena lui Tottenham, chiar înainte să plecăm, am avut o surpriză. O întâlnire neașteptată.
Nu te aștepți la „Ce faci? Bine?” pe Hotspur Stadium
Cum intri de pe teren în tunel, faci dreapta pe primul culoar și, în capătul lui, după micul amfiteatru dedicat conferințelor de presă, e vestiarul oaspeților la meciurile de fotbal american. Doar Hotspur Stadium e „casa" NFL în Marea Britanie, unicul stadion creat și pentru NFL în afara Statelor Unite.
Cel care prezintă vestiarul e Larry Coach, 67 de ani, tată englez, mamă americancă, angajat la clubul Tottenham, promovând fotbalul american.
Când a aflat că suntem români, a întrebat râzând: „Ce faci? Bine?”. Am rămas fără reacție câteva clipe. Accentul lui era evident, dar a pronunțat corect.
„I love Hagi”. Și tricoul făcut de mamă. Tricoul cu Dumitrache: „Îl divinizam”
Larry ne-a uimit, nu doar cu entuziasmul său, ci și cu pasiunea lui pentru România. „Am venit de multe ori la voi în țară. O iubesc. Și îl iubesc pe Hagi", a spus el, începând să imite amuzant dansul lui Hagi de la Mondialul american, în urmă cu trei decenii.
A văzut acel turneu final al „tricolorilor" live, dar primul fotbalist român de care s-a îndrăgostit în adolescență a fost Florea Dumitrache.
„Unul dintre jucătorii pe care îi divinizam când eram copil era Florea Dumitrache. Aveam 14 ani când l-am descoperit, la Cupa Mondială din 1970.
Atunci, văzând cât de mult îmi place, mama mi-a făcut un tricou pe care mi-a scris numărul 9 al lui Dumitrache pe spate, pentru a fi ca el. Mă uitam la Mondial și îmi spuneam că vreau să ajung Dumitrache", a povestit Larry.
Larry Coach s-a întors mereu în România. Povestea cu Bobby Charlton
Viața l-a adus chiar în România. A fost prima oară în 1976, la 20 de ani, apoi s-a întors de multe ori, nici el nu mai știe de câte ori. La București, dar și la Brașov, Timișoara, Mamaia...
„Am fost și cu UNICEF, am făcut proiecte cu Hagi, Popescu, Petrescu. Am amintiri minunate legate de România. De fiecare dată am fost primit cu căldură”.
Nu a uitat o întâmplare: „Mă aflam odată în zona Brașovului, într-un mic sat. Eram într-un magazin cu televizor, iar la acel televizor era redat un meci de fotbal. Un localnic mai în vârstă, care stătea lângă mine, m-a întrebat: «Ești din Anglia? Ești englez?». Când i-am confirmat, mi-a zis: «Uite, e Bobby Charlton!». Îl știa pe Bobby Charlton, în Brașov, în 1977. Am știut că Bobby era un star internațional. Dar eu aflasem deja de Dumitrache. Am vrut să fiu Dumitrache".
Mai multe pe gsp.ro
0 Comentarii