Comentarii

6/recent/ticker-posts

Florin Zamfirescu despre nepoții săi: „Fac parte din altă lume. Nu avem dialog”

„Am patru nepoți – doi de la Ștefana, doi de la Vlad. Sunt mici, dar toți au comportamente artistice. Unul e toboșar, altul pianist, altul e pictor. Eu le-am și zis că mai e nevoie și de ingineri. Se pare că cel mai mic, care e în clasa a III-a, va fi ceva pe la matematică, tehnică, are îndemânare. Și sunt frumoși toți, minunați”, a spus Florin Zamfirescu pentru viva.ro.


„Fac parte din altă lume. Nu avem dialog” „Cei mici fac parte din altă lume. Nu avem dialog. Plus că eu am moștenit comportamentul față de copii și de nepoți al bunicului meu. Pe el l-am cunoscut până în clasa a VI-a și l am iubit mai mult decât pe tata. Să nu vorbesc cu păcat, dar bunicul meu m-a marcat foarte tare. Nu și-a sărutat copiii decât în somn.

Mama mea povestea că a avut o răceală și a stat în pat în ziua aceea, se făcea că doarme. Iar bunicul, tatăl ei, s-a apropiat, i-a pus mâna pe frunte să vadă dacă are febră și s-a aplecat și a pupat-o pe frunte. Mama a plâns toată noaptea. Cred că a fost singura dată când tatăl ei a pupat-o. Iar eu am moștenit și prin educație, și prin fire acest fel. Mă uit la copii, sunt minunați, le cumpăr, le dau, dar nu pot să mă includ în lumea lor, să ne tăvălim în patru labe pe sub mese. Nu pot”, a mai spus actorul.

Cine este Florin Zamfirescu

Florin Zamfirescu este actor, pedagog și regizor. S-a născut pe 12 aprilie 1949 în Călimănești, județul Vâlcea, așa cum menționează lucrarea „Cineaști români” (Cristina Corciovescu și Bujor Rîpeanu, Ed. Științifică, 1996). La numai 6 ani, obține prima diplomă de recitare, iar la 16 ani este premiat pentru interpretarea în „Legenda Meșterului Manole”.

Florin Zamfirescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, Facultatea de Artă Actorului, fiind șeful promoției sale.

35 de roluri principale

Și-a început cariera la Teatrul de Stat din Târgu Mureș (1971-1973), în piesa „Săptămâna Patimilor” de Paul Anghel. Ulterior, s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul „Giulești” (1973-1990) și la Teatrul „Odeon” (1990-1996). Printre cele peste 35 de roluri principale interpretate de el pe diverse scene se numără Marchizul de Sade în piesa omonimă, Dr. Igor în „Veronica se hotărăște să moară”, Profesorul Emanuel Raat în „Îngerul albastru” sau Rică Venturiano în „O noapte furtunoasă”. De asemenea, a regizat 17 montări teatrale.

Florin Zamfirescu a fost director artistic la Teatrul „Odeon” (1991-1994) și din 1996 a devenit profesor de arta actoriei la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, la Facultatea de Artă Teatrală. Între anii 2000 și 2008, a fost rector al acestei instituții.

Începând din 2002, deține titlul de Doctor în Arte, cu lucrarea sa intitulată „Actorie sau magie”, așa cum afirmă aarc.ro.

Peste 30 de filme

În filmografie, putem aminti peste 30 de filme în care a jucat, printre care „Dincolo de pod” (1975), „Iarba verde de acasă” (1977), „De ce trag clopotele, Mitică?” (1982), „Năpasta” (1982), „Mireasma ploilor târzii” (1984), „Moromeții” (1986), „Iacob” (1987), „Șobolanii roșii” (1990), „Dragoste și apă caldă” (1992), „E pericoloso sporgersi” (1992), „Senatorul melcilor” (1994), „Maria” (2003), „Dulcea saună a morții” (2003), „Sindromul Timișoara – Manipularea” (2004), „Orient Express” (2004), „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii” (2006), „Restul e tăcere” (2008), „Weekend cu mama” (2009), „Killing Time” (2012), „Poziția copilului” (2013), „Acasă la tata” (2015), „Meda” (2016), „Moromeții 2” (2018), potrivit cinemagia.ro.

De asemenea, Florin Zamfirescu a jucat în producții TV, cum ar fi „Vântul de primăvară” și „Adio, Europa!”, regizate de Tudor Mărăscu, și în „Ultimul stinge lumina”, regizat de Gelu Colceag. A mai interpretat roluri în telenovele precum „Iubire ca-n filme”, „Inimă de țigan” și „Regina”.

În calitate de regizor, a pus în scenă piese precum „Gaițele” (2002) la Teatrul Radu Stanca din Sibiu, „Anonimul venețian” (2002), „Norii” (2003) de Aristofan, „Vulpoiul” (2004) la Teatrul Radu Stanca din Sibiu, „Cum vă place” (2007) și „Iubire confort II” (2008) – trupa teatrului D’Aia.

Sursa: dcnews.ro

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii