Educația financiară în România lipsește cu desărvârșire. Într-un peisaj financiar tulbure, România străbate un drum împovărător, românii având cel mai scăzut nivel de alfabetizare financiară din toată Uniunea Europeană. Această vulnerabilitate ne expune la știri false, declanșând alarme privind dispariția banilor cash sau forțându-ne să facem alegeri financiare nepotrivite în lipsa cunoștințelor necesare.
În adâncurile acestei probleme se află rădăcinile neîncrederii românilor în instituțiile bancare, o neîncredere hrănită de amintiri dureroase din dezastrul financiar al anilor ’90, când instituții precum Banca Albina, Caritas sau FNI au lăsat cicatrici adânci în memoria colectivă. Chiar și în fața eforturilor susținute ale băncilor comerciale de a promova educația financiară, rămâne o realitate incontestabilă: implicarea statului este vitală pentru a aduce schimbarea pe scară largă.
Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare și Responsabilitate Socială al BCR, subliniază că, indiferent cât de ambițioase sunt inițiativele sectorului privat, bătălia pentru educarea maselor nu poate fi câștigată fără sprijinul și implicarea fermă a autorităților.
Un studiu recent realizat de BrandBerry și BCR dezvăluie o realitate alarmantă: 3 din 4 români se simt insuficient pregătiți din punct de vedere financiar și bancar, o situație care amenință grav perspectivele lor financiare viitoare.
Această lacună de cunoștințe are consecințe tangibile, influențând modul în care oamenii își gestionează finanțele. Nu doar că există o lipsă de familiaritate cu termenii și conceptele financiar-bancare, ci și o incapacitate evidentă de a efectua calcule matematice simple. Acest deficit nu este doar abstract, ci se reflectă în alegerile financiare făcute de români în viața de zi cu zi.
De la decizii privind economisirea și investițiile până la gestionarea datoriilor și a cheltuielilor curente, lipsa unei pregătiri financiare adecvate poate duce la alegeri greșite sau chiar la situații de criză financiară personală. Din păcate, acest lucru contribuie la perpetuarea unui cerc vicios al lipsei de educație financiară, întrucât ignoranța conduce adesea la decizii financiare regretabile, întărind astfel nevoia urgentă de o mai bună înțelegere și educație în domeniul financiar.
Expresia românească “stă la garsonieră, dar are ultimul model de merțan în fața blocului” ilustrează perfect consecințele unei lipse de educație financiară.
Problema este profund înrădăcinată în societatea românească, afectând nu doar pe cei cu venituri modeste, ci și pe cei cu venituri peste medie. Chiar și în aceste cazuri, gestionarea adecvată a economiilor pe termen lung este adesea neglijată sau chiar ignorată.
Pentru a combate această analfabetizare financiară endemică, unele companii din România au luat inițiativa de a promova educația financiară pe cont propriu, înțelegând că așteptarea după intervenția statului poate fi prea îndelungată. În ciuda eforturilor lor, aceste inițiative se lovesc de limitele resurselor și capacităților lor.
În acest context, reprezentanții sectorului privat susțin că este imperativă implicarea și sprijinul statului pentru a extinde și consolida eforturile de educație financiară la nivel național.
„Ca-ntotdeauna, cheia stă în colaborare, pentru că fiecare jucător aduce resurse diferite la masă, iar statul joacă un rol esențial în ceea ce privește accesul universal la educație financiară. Pe de altă parte, atunci când ai cel mai mic grad de alfabetizare financiară la nivel european (8%), nu se poate fără implicare instituțională, multi-nivel”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol.
Educația financiară în România ar trebui să fie mai mult decât o materie separată în școli sau programe specifice. Ar trebui să fie încorporată în mod natural în viața de zi cu zi.
Această abordare ar transforma educația financiară în ceva accesibil și relevant pentru toți membrii comunității, fără să necesite resurse suplimentare considerabile. În loc să fie văzută ca o sarcină suplimentară sau o obligație, educația financiară ar deveni o parte integrată și valoroasă a vieții de zi cu zi, susținând dezvoltarea economică și bunăstarea comunității în ansamblu.
Argumentele clasice sunt binecunoscute: “De unde să tai ore pentru a face loc celor noi?” și “Dacă noi nu am învățat asta, de ce ar fi nevoie de o nouă materie acum?”.
Astfel, matematica poate deveni o oportunitate de a învăța despre bugetare și economisire, iar limba română poate fi folosită pentru a analiza și înțelege diversele aspecte ale contractelor și politicilor financiare. Prin această abordare holistică, educația financiară devine parte integrantă a procesului educațional, în loc să fie percepută ca o sarcină suplimentară și separată.
Prin încurajarea gândirii critice și a abilităților practice legate de gestionarea banilor încă de la o vârstă fragedă, “Școala de bani” își propune să ofere elevilor instrumentele necesare pentru a deveni adulți responsabili și independenți din punct de vedere financiar, în timp ce minimizează preocupările părinților legate de creșterea încărcăturii de muncă în sistemul educațional.
Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare și Responsabilitate Socială al BCR, subliniază că, indiferent cât de ambițioase sunt inițiativele sectorului privat, bătălia pentru educarea maselor nu poate fi câștigată fără sprijinul și implicarea fermă a autorităților.
Un studiu recent realizat de BrandBerry și BCR dezvăluie o realitate alarmantă: 3 din 4 români se simt insuficient pregătiți din punct de vedere financiar și bancar, o situație care amenință grav perspectivele lor financiare viitoare.
Această lacună de cunoștințe are consecințe tangibile, influențând modul în care oamenii își gestionează finanțele. Nu doar că există o lipsă de familiaritate cu termenii și conceptele financiar-bancare, ci și o incapacitate evidentă de a efectua calcule matematice simple. Acest deficit nu este doar abstract, ci se reflectă în alegerile financiare făcute de români în viața de zi cu zi.
De la decizii privind economisirea și investițiile până la gestionarea datoriilor și a cheltuielilor curente, lipsa unei pregătiri financiare adecvate poate duce la alegeri greșite sau chiar la situații de criză financiară personală. Din păcate, acest lucru contribuie la perpetuarea unui cerc vicios al lipsei de educație financiară, întrucât ignoranța conduce adesea la decizii financiare regretabile, întărind astfel nevoia urgentă de o mai bună înțelegere și educație în domeniul financiar.
Expresia românească “stă la garsonieră, dar are ultimul model de merțan în fața blocului” ilustrează perfect consecințele unei lipse de educație financiară.
Este un simptom al unei realități în care persoanele fără pregătire în domeniul financiar sunt predispuse să cheltuie bani pe care nu îi au, urmărind aparențele și ignorând consecințele pe termen lung.
Problema este profund înrădăcinată în societatea românească, afectând nu doar pe cei cu venituri modeste, ci și pe cei cu venituri peste medie. Chiar și în aceste cazuri, gestionarea adecvată a economiilor pe termen lung este adesea neglijată sau chiar ignorată.
Pentru a combate această analfabetizare financiară endemică, unele companii din România au luat inițiativa de a promova educația financiară pe cont propriu, înțelegând că așteptarea după intervenția statului poate fi prea îndelungată. În ciuda eforturilor lor, aceste inițiative se lovesc de limitele resurselor și capacităților lor.
În acest context, reprezentanții sectorului privat susțin că este imperativă implicarea și sprijinul statului pentru a extinde și consolida eforturile de educație financiară la nivel național.
Numai prin colaborarea dintre sectorul privat și autoritățile publice se poate spera la o transformare semnificativă a nivelului de educație financiară în România.
„Ca-ntotdeauna, cheia stă în colaborare, pentru că fiecare jucător aduce resurse diferite la masă, iar statul joacă un rol esențial în ceea ce privește accesul universal la educație financiară. Pe de altă parte, atunci când ai cel mai mic grad de alfabetizare financiară la nivel european (8%), nu se poate fără implicare instituțională, multi-nivel”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol.
Educația financiară în România ar trebui să fie mai mult decât o materie separată în școli sau programe specifice. Ar trebui să fie încorporată în mod natural în viața de zi cu zi.
Această abordare ar transforma educația financiară în ceva accesibil și relevant pentru toți membrii comunității, fără să necesite resurse suplimentare considerabile. În loc să fie văzută ca o sarcină suplimentară sau o obligație, educația financiară ar deveni o parte integrată și valoroasă a vieții de zi cu zi, susținând dezvoltarea economică și bunăstarea comunității în ansamblu.
Introducerea de noi materii în curricula școlară a stârnit întotdeauna controverse și nemulțumiri printre părinți.
Argumentele clasice sunt binecunoscute: “De unde să tai ore pentru a face loc celor noi?” și “Dacă noi nu am învățat asta, de ce ar fi nevoie de o nouă materie acum?”.
Astfel, matematica poate deveni o oportunitate de a învăța despre bugetare și economisire, iar limba română poate fi folosită pentru a analiza și înțelege diversele aspecte ale contractelor și politicilor financiare. Prin această abordare holistică, educația financiară devine parte integrantă a procesului educațional, în loc să fie percepută ca o sarcină suplimentară și separată.
Prin încurajarea gândirii critice și a abilităților practice legate de gestionarea banilor încă de la o vârstă fragedă, “Școala de bani” își propune să ofere elevilor instrumentele necesare pentru a deveni adulți responsabili și independenți din punct de vedere financiar, în timp ce minimizează preocupările părinților legate de creșterea încărcăturii de muncă în sistemul educațional.
.webp)
.webp)
0 Comentarii