Universitățile din România nu au mecanisme prin care cazurile de hărțuire sexuală – precum cele de care este acuzat profesorului Alfred Bulai – să fie raportate și prevenite, spun studenții de la asociațiile reprezentative cu care Europa Liberă a discutat.
Universitățile din România își actualizează abia acum codurilor etice privind reclamarea cazurilor de hărțuire sau abuz sexual. Aceste coduri ar urma să stabilească ce poate face un student care consideră că a fost victima sau martorul unui abuz.
Aceleași coduri vor stabili și cum ar trebui să reacționeze universitățile la aceste cazuri.
Legea pentru învățământul superior, adoptată în septembrie 2023 – ca parte a proiectului „România Educată” – cuprinde doar reguli generale pentru elaborarea de coduri etice la nivelul fiecărei universități.
Aceste reguli au fost adoptate cu întârziere, în aprilie 2024, și sunt contestate de unii studenți și organizații civice.
Printre altele, codul din Legea Educației prevede că sesizările cu privire la cazurile de abuz și hărțuire sexuală nu pot fi anonime, ci e nevoie de nume și prenume.
Oana Țînțar este președinta Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești (ANOSR). Ea explică pentru Europa Liberă de ce se tem unii studenți din România să reclame astfel de cazuri.
„Ei [studenții] ezită să apeleze la comisiile de etică, pentru că se tem că vor suferi consecințe, nu vor promova la disciplina respectivă”, spune Oana Țîntar, studentă la Facultatea de Știinţe ale Comunicării și relații publice din Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
„De cele mai multe ori le e frică. În plus, după cum am văzut zilele trecute, dacă avem astfel de victime, de obicei ele trec printr-un proces traumatic care uneori nu le permite să reacționeze”.
După ce site-ul de investigații Snoop a publicat un articol din care reiese că profesorul Alfred Bulai ar fi intimidat și agresat sexual zeci de studente în ultimii 20 de ani, Consiliul Rectorilor din România a cerut ca nouă universități și cinci asociații naționale studențești să elaboreze un „Ghid de bune practici cu recomandări în domeniul comportamentului inadecvat în mediul universitar”.
Documentul ar trebui să fie gata în luna septembrie, înainte de începerea anului universitar.
„Un astfel de ghid ar trebui să conțină clar ce înseamnă combatere și prevenție, hărțuire, de exemplu. În plus, o comisie de etică funcțională la nivelul unei universități ar trebui să aibă și autosesizări în momentul în care sunt diverse discuții în spațiul universitar, pentru că nu putem pretinde că nu se aude, nu se știe”, spune Oana Țînțar.
Platforma civică Declic a inițiat o petiție pentru un nou cod de etică, prin care cere reguli clare împotriva hărțuirii sexuale din universități și modificarea urgentă a Codului Național de Etică Universitară pentru a proteja mai eficient studentele și studenții împotriva hărțuirii sexuale. Petiția a fost semnată de peste 33.000 de oameni.
\Student la Facultatea de Management la ASE, Cristian Ghiurcă este președintele Uniunii Studenților din România. El a constat că nu toți studenții au informații și știu ce ar trebui să facă într-o situație de hărțuire sexuală.
Mai multe pe romania.europalibera.org
.webp)
0 Comentarii