Viitura care vine pe Dunăre va atinge vârful, în ţara noastră, în zece zile. Ministrul Mediului dă asigurări că digurile pot face faţă, dar a pus autorităţile locale în alertă, pentru orice eventualitate. Deocamdată, Dunărea continuă să se umfle în Ungaria. Zeci de mii de soldaţi, pompieri şi voluntari muncesc la foc continuu pentru a ridica baraje în calea apelor. Premierul Viktor Orban spune că acest val de inundații e una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat ţara sa.
De mult nu a mai fost buletinul hidrologic atât de atent ascultat de oamenii de pe malul Dunării. La Baziaş încep cei 1.000 de kilometri de autostradă fluvială pe care îi are România, iar debitul este monitorizat după ce în ţările din amonte a făcut prăpăd. Peste câteva zile, şi aici vom vorbi de un debit de 8.000 de metri de apă pe secundă.
Pericolul vine pe Dunăre
Nivelul Dunării a ajuns la aproape şapte metri la Budapesta, unde faleza a fost deja inundată. Dar pericolul de revărsare se întinde pe mai bine de 600 de kilometri, de-a lungul fluviului. Zece mii de pompieri, soldaţi şi voluntari construiesc acum diguri de protecţie. Un milion de saci de nisipi vor fi puşi în calea apelor.
"Situaţia este încă foarte gravă, dar măsurile de protecţie pe care le-am luat îmi dau motive de optimism. Testele efectuate până acum ne arată că putem ţine apa în matcă", a declarat Viktor Orban, premierul Ungariei.
Când atinge Dunărea punctul maxim
Estimările hidrologilor arată că Dunărea va atinge punctul maxim sâmbătă, în Ungaria, când nivelul apei va fi de peste opt metri, la Budapesta. Viitura îşi va continua drumul prin Serbia şi România. Pe 29 septembrie este aşteptat punctul maxim, în ţara noastră, când debitul la intrarea în ţară va fi de 9.500 de metri cubi pe secundă.
"Am dispus colegilor să reverifice fiecare metru de lucrări de apărare la Dunăre. Avem aproape 1.200 de kilometri de dig de apărare şi trebuie să ştim sigur că în aceste 10 zile pe care le avem la dispoziţie până când vom avea un vârf de debit, nu vom avea niciun fel de problemă", a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.
La Baziaş, unde Dunărea intră în România, fluviul rămâne deocamdată calm. Nivelul apei chiar a scăzut cu 10 centimetri, astăzi. "E liniştea dinaintea furtunii", spune un pescar. "Oamenii sunt liniştiţi, la Baziaş. Nu îşi fac probleme foarte mari. Doar dacă debitul va fi cel estimat. Dacă debitul de intrare va fi dublu, sigur vor fi probleme şi aici", mărturiseşte un altul. "La noi nu o să fie probleme, numai jos, în partea de jos", crede un localnic.
"Niciodată n-am avut probleme. Ceea ce presupune că cei de la Porţile de Fier, unde este bazinul de acumulare, gestionează foarte bine situaţia", a declarat Olghiţa Ghiţă, primar Socol. Mai jos pe fluviu, însă, oamenii stau cu sufletul la gură. Localnicii din Cozia, Mehedinţi, încă îşi amintesc de inundaţiile din 2006. Atunci Dunărea a venit cu 16.000 de metri cubi pe secundă şi a ieşit din matcă.
La Bucureşti, oficialii au discutat astăzi subiectul într-o şedinţă de urgenţă la Ministerul Mediului. Specialiştii spun că pericolul de depăşire a digurilor va apărea doar dacă Dunărea ajunge la un debit de 13.500 de metri cubi pe secundă.
0 Comentarii