România se confruntă cu o creștere semnificativă a personalului din administrația locală în ultimii zece ani, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar. Datele arată că, între 2015 și 2025, numărul funcționarilor din primării, consilii județene și instituțiile aflate în subordinea acestora a crescut de la 230.000 la 280.000 de angajați.
Aceasta înseamnă o majorare cu aproximativ 50.000 de posturi, într-o perioadă în care România s-a confruntat cu presiuni bugetare, măsuri de austeritate și apeluri repetate pentru reducerea cheltuielilor publice. Județul Ilfov, lider absolut la angajări: creștere de 43% în zece ani. Analiza arată că județul Ilfov se află pe primul loc în clasamentul județelor cu cele mai mari creșteri procentuale ale angajărilor.
În 2015, administrația locală din Ilfov avea aproximativ 4.200 de angajați. În 2025, numărul acestora a ajuns la aproape 6.000, ceea ce reprezintă o creștere de 43%.
Specialiștii citați de ZF atrag atenția că expansiunea rapidă a zonelor metropolitane din jurul Capitalei a contribuit la această creștere, însă ritmul ridicat ridică semne de întrebare privind eficiența cheltuirii banului public.
Oradea, campioana primăriilor la extinderea aparatului administrativ
Dintre toate primăriile reședință de județ, Oradea înregistrează cea mai mare creștere a numărului de funcționari publici.
În 2015, Primăria Oradea avea 254 de angajați.
În 2025, numărul lor a ajuns la 452, ceea ce înseamnă o creștere cu 198 de persoane.
Ironia subliniată de Ziarul Financiar este că premierul României, Ilie Bolojan, fost primar al municipiului Oradea, este acum responsabil pentru reducerea „schemelor de personal umflate” chiar în perioada în care administrația locală condusă de el a crescut semnificativ numărul de angajați.
Topul orașelor cu cele mai mari creșteri ale numărului de funcționari
Pe lângă Oradea, alte două municipii ies în evidență pentru majorarea aparatului administrativ în ultimii zece ani:
Târgu-Jiu → +171 de angajați față de 2015;
Cluj-Napoca → +152 de persoane.
Aceste creșteri vin într-un context în care multe administrații locale susțin că nu au resurse suficiente pentru investiții, însă datele arată că bugetele au permis extinderea aparatului funcționăresc.
Situația Primăriei Capitalei: +16% în zece ani
La nivelul Primăriei Municipiului București, numărul angajaților din aparatul de specialitate al primarului a crescut cu 16% în perioada 2015–2025.
Dacă acum zece ani instituția funcționa cu 885 de persoane, în prezent numărul angajaților a ajuns la 1.030.
Această creștere survine într-un moment în care Capitala se confruntă cu probleme financiare majore, inclusiv datorii mari la subvențiile pentru transportul public și termoficare.
Primăria Buzău, printre puținele care au redus personalul
În contrast cu tendința națională, Primăria Buzău este unul dintre puținele exemple unde numărul de angajați a scăzut.
În 2015, primăria avea 221 de funcționari.
În 2025, numărul lor a ajuns la 187, ceea ce înseamnă o reducere cu 34 de posturi.
Reprezentanții administrației locale susțin că reorganizarea aparatului administrativ a avut ca obiectiv optimizarea cheltuielilor și creșterea eficienței.
Premierul Ilie Bolojan, între presiunea reducerii costurilor și realitatea cifrelor
Cazul Oradea pune într-o situație delicată actualul premier Ilie Bolojan, fost primar al municipiului între 2008 și 2020.
Guvernul său promovează acum o reformă a administrației publice, care include:
reducerea numărului de funcționari publici,
digitalizarea serviciilor,
optimizarea cheltuielilor.
Însă datele obținute de Ziarul Financiar arată că, în perioada în care acesta conducea Primăria Oradea, schema de personal s-a extins semnificativ. Această situație ridică întrebări privind fezabilitatea reformelor promise.
Presiunea pe bugetul public. Salariile au crescut constant
Pe lângă creșterea numărului de funcționari, România s-a confruntat și cu o majorare constantă a salariilor din administrația publică.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru personalul din administrația locală au crescut cu peste 40% în ultimul deceniu.
Această combinație – mai mulți angajați și salarii mai mari – pune presiune pe bugetele locale și reduce spațiul pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate.
.jpg)
0 Comentarii