Călin Georgescu începe să pălească: „Riscă inclusiv o condamnare”. „Simion a adunat milioane de voturi, mai multe decât au avut în trecut Năstase, Geoană sau Vadim”

Călin Georgescu expune în continuare păreri politice, deși acesta își anunțase retragerea publică după ce i-a fost refuzată a doua candidatură la alegerile prezidențiale. Însă, aura sa de outsider anti-sistem începe să se estompeze pe fondul tensiunilor interne între suveraniști și problemelor juridice pe care le are.

 Așteptările privind poziționarea sa la alegerile pentru Primăria Capitalei au fost ridicate, dar jocul său actual, prin nesusținerea Ancăi Alexandrescu, cea care l-a sprijinit activ în campanie, a stârnit controverse în tabăra suveranistă și a arătat fragilitatea acestui curent. Analistul politic și expertul în comunicare Cristian Roșu a comentat, într-o analiză pentru Ziare.com, conflictele care transformă figura carismatică a lui Georgescu din simbol al speranței într-un actor politic destabilizator, care generează confuzie în rândul electoratului dezorientat.

 Consultantul indică faptul că tensiunile dintre liderii suveraniști, fiecare cu propria agendă și propria viziune despre „suveranism”, evidențiază faptul că lupta pentru influență și vizibilitate primează adesea asupra luptei ideologice, iar mitul lui Călin Georgescu riscă să fie redus treptat la o poveste despre ambiții personale și jocuri de putere.

Suveranismul românesc – o alianță de conjunctură, nu o ideologie

Analistul politic Cristian Roșu consideră că suveranismul din România este departe de a fi un bloc ideologic coerent. Expertul descrie fenomenul drept un conglomerat volatil de figuri și interese personale, unite temporar de teme cu priză la o parte a electoratului: naționalismul, anti-globalismul, euroscepticismul și anti sistemul. Acesta a identificat mai multe grupuri de suveraniști.

„Așa-zisa „tabără suveranistă” din România nu este o tabără propriu-zisă, ci un conglomerat volatil de figuri, fiecare cu propria agendă și propria viziune despre ceea ce înseamnă „suveranism”. Nu există o ideologie comună, ci doar o serie de teme care rezonează cu o parte a populației: naționalism, anti-globalism, anti-UE, nostalgii identitare și un discurs de respingere a „sistemului”. În interiorul acestui spațiu coexistă – și se luptă între ele – mai multe grupuri: George Simion și AUR, Anca Alexandrescu, Diana Șoșoacă, Makaveli, Claudiu Târziu și, desigur, Călin Georgescu”, a explicat Cristian Roșu pentru Ziare.com.

Mitul outsiderului anti-sistem se erodează

Cristian Roșu este de părere că, după turul doi al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, Călin Georgescu a fost perceput de o parte a publicului ca „vizionarul anti-sistem”, un lider providențial capabil să schimbe paradigma politică. Însă, remarcă analistul, aura mitologică a acestuia începe să pălească.

„Georgescu a devenit un simbol aproape mitologic pentru o parte a electoratului, mai ales după turul doi surprinzător de la alegerile prezidențiale din 2024. Într-un climat dominat de neîncredere în sistemul politic, el a întruchipat figura outsiderului, a „vizionarului anti-sistem”. Dar aura sa începe să pălească în lipsa unui proiect concret, a unei echipe sau a unei infrastructuri reale. Între timp, George Simion, chiar dacă este mai politizat, rămâne singurul lider suveranist cu bază electorală serioasă. Să nu uităm: a adunat milioane de voturi, mai multe decât au avut în trecut Năstase, Geoană sau Vadim în turul 2”, a expus Cristian Roșu pentru Ziare.com.

„Călin Georgescu riscă inclusiv o condamnare, ceea ce poate însemna sfârșitul carierei sale publice”

Consultantul Cristian Roșu spune că un alt factor care contribuie la declinul imaginii lui Călin Georgescu este contextul juridic delicat, în care riscă inclusiv o condamnare, ceea ce poate însemna sfârșitul carierei sale publice. Acesta este trimis în judecată în două dosare, fiind acuzat, printre altele, de propagandă legionară și de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

„Călin Georgescu se află într-un moment vulnerabil. Popularitatea sa scade, iar problemele penale îl urmăresc: este sub control judiciar și riscă inclusiv o condamnare, ceea ce poate însemna sfârșitul carierei sale publice. Din simbol al speranței alternative, riscă să devină un caz de studiu despre cum o figură carismatică se autodistruge în lipsa unui proiect politic coerent.

În concluzie, „suveranismul” românesc nu are lideri, ci doar personaje. Iar lupta dintre ele nu este una ideologică, ci de supraviețuire și dominație într-un spațiu politic confuz, unde fiecare vorbește despre națiune, dar puțini înțeleg cum se construiește una”, a mai punctat Cristian Roșu în analiza pentru Ziare.com.