ONG-urile #rezist, mișcare la 180 de grade. Se organizează un protest antijustiție. Ținta – președintele ÎCCJ, Lia Savonea

Cât durează să schimbi drumul și atitudinea de la „toți pentru justiție”, la „toți antijustiție”? În România, aproximativ 7-8 ani. Entitățile #rezist, care au făcut „carieră” în urmă cu mai mulți ani, prin protestele organizate în Piața Victoriei în perioada 2017 – 2018, pentru a „apăra” justiția împotriva „asaltului politicienilor”, au ajuns, astăzi, în 2025, să apere politicienii de justiție.

 Celebrele ONG-uri „Corupția Ucide”, „#Rezistența”, „Inițiativa România” și „Inițiativa Timișoara”, la care se adaugă și cei de la „Declic”, cheamă lumea în stradă, vinerea aceasta, pe 14 noiembrie 2025, de la ora 18.30 până la ora 23.00, în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a organiza un protest prin care să determine demiterea președintelui instanței supreme, judecătoarea Lia Savonea. Aceasta a devenit o adevărată țintă pentru grupările #rezist din așa-numitele organizații civice, dar și din partidele politice de orientare progresistă, încă dinaintea depunerii candidaturii pentru ocuparea șefiei ÎCCJ. Lucrurile au început cu presiuni asupra președintelui României, 

Nicușor Dan, de a nu semna decretul de numire, cu toate că acest proces ține exclusiv de atributul CSM, au continuat cu un proiect legislativ inițiat de USR prin care să fie blocată această candidatură, s-a accentuat cu atacuri din partea USR după pronunțarea unor decizii definitive de către instanța supremă și au atins apogeul prin reanimarea grupărilor #rezist în operațiuni de stradă.

Forul cel mai înalt al înfăptuirii justiției în România urmează să fie luat cu asalt, la finalul acestei săptămâni, de către organizațiile #rezist „Corupția Ucide”, „#Rezistența”, „Inițiativa România” și „Inițiativa Timișoara”, împreună cu „Declic”, care organizează, la 14 noiembrie, un protest intitulat „Ce face Lia cu Justiția din România? – Cerem revocarea Liei Savonea de la președinția ÎCCJ. Concret, ONG-urile #rezist, care au stat în „adormire” după evenimentele din 10 august 2018, derulează o operațiune cu caracter organizat, premeditat, chemându-și adepții în stradă, sub pretextul că „România nu mai poate accepta o instanță supremă condusă de o persoană care, ani de zile, a fost asociată cu controverse, presiuni, blocaje și demersuri care au slăbit încrederea publică în justiție”.

#rezistenții invocă mai multe motive pentru care președintele ÎCCJ ar trebui să plece, toate bazate pe speculații, articole din presa apropiată acestei zone ideologice și zvonuri, precum și în temeiul unor acuzații că procesele penale nu sunt soluționate într-un mod care să fie pe placul acestor ONG-uri. Lia Savonea este acuzată că ar fi susținut „modificări legislative care au slăbit lupta anticorupție”, că ar fi „transformat CSM într-un instrument politic”, că ar fi „intimidat și izgonit magistrați incomozi”, că ar fi condus „în mod abuziv CSM”, că ar fi promovat „persoane controversate, în special la șefia SIIJ (este, evident, înfierat procurorul care a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi – n.red.)”, că ar fi „ignorat voința magistraților” sau că ar exista „suspiciuni serioase legate de averea personală”.

Justiția pe probe și dovezi vs justiția populară

Însă supărarea cea mai acută a grupărilor #rezist pe Lia Savonea este că, în ultimele luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat conform legii și probelor din dosare, și nu conform justiției populare. Culmea tupeului este reprezentată de acuzația că ÎCCJ a pronunțat „achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, acuzat de luare de mită și trafic de influență”.


Într-o comunicare publică, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat, în legătură cu achitarea lui Nicolae Bănicioiu, că „nu este suficientă doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite într-un stat de drept. Nimeni nu poate fi condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete, fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care reprezintă un interes public. În România, se aplică standardele statului de drept, justiția înfăptuindu-se în baza legii, și nu ca justiție populară”.