Fostul premier al României, Adrian Năstase, a publicat pe blogul său un text amplu în care susține că, în prezent, confruntările politice și luptele pentru putere nu mai vizează în mod direct schimbarea guvernelor sau a șefilor executivului, ci se concentrează tot mai mult asupra justiției. În analiza sa, Năstase pleacă de la precedente istorice și ajunge la situații contemporane, pe care le consideră relevante pentru înțelegerea contextului actual din România.
Loviturile de stat ca fenomen recurent în istoria României. Adrian Năstase începe prin a aminti că tentativele de lovituri de stat nu reprezintă o excepție în istoria României, ci un fenomen care a apărut în diferite forme, în funcție de epocă și context. „În istoria românilor, au existat tot felul de tentative de lovituri de stat. Unele au reușit (de exemplu cea împotriva lui Cuza sau cea împotriva mareșalului Antonescu), altele, nu (de exemplu, «republica de la Ploiești» sau cea a minerilor, din 1999, în timpul președintelui Constantinescu)”, scrie fostul premier.
El evocă și situații intermediare, în care mișcările au început sub forma unor revolte și au degenerat ulterior în schimbări de regim sau, dimpotrivă, tentativele de lovitură de stat au eșuat înainte de a produce efecte politice majore.
Valori, legitimitate și dublu standard în evaluarea tentativelor de schimbare a puterii
Un element central al postării îl reprezintă modul în care sunt evaluate aceste tentative, în funcție de valorile promovate și de actorii implicați. Adrian Năstase sugerează că există un dublu standard în aprecierea lor.
„Tentativele de lovitură de stat mai pot fi bune sau rele, în funcție de valorile pe care încearcă să le impună. De exemplu, dacă o tentativă încearcă să promoveze ideile sau concepțiile lui Soros atunci ea este bună. Dacă încearcă să promoveze valori naționale, atunci e rea”, afirmă fostul premier.
Această observație este formulată ca o critică la adresa modului în care anumite mișcări sunt legitimizate sau delegitimate în spațiul public, în funcție de sursa ideologică sau de susținerea externă percepută.
De ce justiția devine o țintă strategică
În analiza sa, Adrian Năstase susține că, în prezent, tehnicile de preluare a controlului politic s-au schimbat. Dacă în trecut accentul era pus pe înlăturarea directă a conducerii politice, acum atenția s-ar fi mutat asupra justiției.
„De obicei, tentativele de lovitură de stat se concentrează pe schimbarea executivului (președinte, premier, guvern). Tehnicile de lovituri de stat se modifică însă odată cu timpul. Astfel, o formulă nouă este aceea care se concentrează pe atacarea unei alte puteri a statului – justiția, pentru ca ulterior să poată fi preluat controlul asupra celorlalte branșe”, scrie Năstase.
El explică faptul că influențarea justiției permite, în timp, influențarea deciziilor politice, administrative și instituționale, fără a apela la mecanismele clasice de schimbare a puterii.
Rolul Ministerului Justiției și precedentul „republicii procurorilor”
Fostul premier acordă o atenție specială poziției ministrului Justiției, pe care o consideră esențială în arhitectura de putere a statului.
„Este vizat uneori și postul de ministru al justiției pentru că acesta va face viitoarele propuneri de șefi ai parchetelor”, notează Adrian Năstase.
El face trimitere și la un episod anterior, pe care îl descrie drept un experiment nereușit.
„A mai existat un astfel de experiment – «republica procurorilor», atunci când cel care s-a jucat cu focul a consemnat faptul că «trei de-ai lui i-au executat pe alți trei de-ai lui»”, scrie fostul premier.
În același context, Năstase îl menționează pe Dominic Fritz, liderul USR, într-o formulare simbolică.
„Pare că, acum, Dominic Fritz, președintele USR, este în postura lui Lenin venit din Elveția”, afirmă el.
Protestele civice și riscurile asociate justiției politizate
Adrian Năstase afirmă că privește cu respect implicarea civică a tinerilor care cer o justiție corectă, însă avertizează că istoria oferă suficiente exemple în care justiția a fost utilizată ca instrument de putere.
„Am multă admirație pentru tinerii care socializează în piețele publice pentru o justiție corectă. Știu bine că acesta este un obiectiv important în societate”, scrie fostul premier.
El adaugă însă că idealul dreptății poate fi deturnat.
„Ei n-au descoperit însă/încă faptul că dictatura poate fi exercitată și în numele dreptății, dar pentru realizarea unor interese. Inchiziția sau Dzerzhinsky sunt exemple clasice”, afirmă Năstase, adăugând că și unele figuri europene pot oferi explicații suplimentare: „Barroso, Reding, Day pot explica și ei cum…”.
Referiri la perioada Băsescu și modelele de justiție invocate public
În text apar și referiri directe la perioada în care Traian Băsescu a fost președinte al României și la persoane asociate cu sistemul judiciar din acea etapă.
„Unii își doresc poate revenirea la justiția lui Băsescu – cu Monica Macovei, Livia Stanciu, Ionuț Matei, Daniel Morar, etc.”, scrie fostul premier.
El menționează și o apariție recentă a Monicăi Macovei la postul B1 TV.
„B1tv a ținut seama de recomandarea mea și a invitat-o aseară la o emisiune pentru a sugera cum poate fi reparată justiția”, notează Năstase.
Dilemele geopolitice și rolul ONG-urilor
Adrian Năstase plasează aceste evoluții într-un context mai larg, legat de poziționarea geopolitică a României.
„Intelectualii lui Băsescu (reciclați) ne explică zilnic că asta este singura alternativă la atacurile hibride ale lui Putin”, scrie el.
În același timp, afirmă că se promovează ideea unei alegeri forțate.
„Alții cred că avem de ales între «calul alb» al lui Călin Georgescu și zeița «ex machina» de la Bruxelles”, adaugă fostul premier.
El susține că, în acest context, instituțiile statului ar fi înlocuite treptat de structuri non-guvernamentale.
„Noi însă continuăm să modelăm, sub influența unor sponsori politici externi, un sistem în care instituțiile statului sunt înlocuite cu ONG-uri, românești și străine, ignorând mizele adevărate ale lumii în care trăim”, scrie Adrian Năstase.
O întrebare deschisă despre rolul PSD
În finalul postării, fostul premier face o referire scurtă la poziția Partidului Social Democrat.
„Diversi adversari ai lui Dinamo mă întreabă «PSD unde e?» Sincer, nu știu”, afirmă Adrian Năstase, fără a dezvolta această observație.
.jpg)
0 Comentarii