Mai mulți artiști protestează față de modificările pe care Guvernul Bolojan ar urma să le aducă Legii Dreptului de Autor. În fruntea listei de semnatari a unei scrisori de protest se află Tudor Chirilă, conform Gândul. Alți semnatari care protestează față de modificările Legii nr. 8/1996 sunt Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Marius Moga, Damian Drăghici sau Loredana Groza.
Artiștii cer menținerea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica ambientală. Dacă se va decide un colector unic, ei solicită ca acesta să fie desemnat din rândul organismelor deja existente. Ei nu vor ca acesta să fie constituit ca o entitate nouă finanţată din sumele destinate cântăreţilor. Artiştii avertizează că schimbările propuse ar afecta modul de colectare şi de plată a drepturilor pentru muzica difuzată în spaţii publice precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.
„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, tranmit artiștii.
Tudor Chirilă e prrintre semnatarii scrisorii de protest
Potrivit semnatarilor scrisorii, măsura ar elimina gestiunea colectivă extinsă. Prin acest mecanism, organismele de gestiune colectivă centralizează încasările. Totodată, le distribuie inclusiv către titularii care nu sunt membri ai acestor organisme.
Renunţarea la gestiunea colectivă extinsă ar transforma plata drepturilor într-un proces „ineficient şi uşor de eludat”.
„Plata drepturilor devine opțională, în practică”, transmit artiștii.
Artiștii în frunte cu Tudor Chirilă consideră că Ilie Bolojan le taie veniturile și drepturile prin modificarea Legii. Ei susțin că ar submina protecția creațiilor lor.
Ce este gestiunea colectivă extinsă?
Gestiunea colectivă este un mecanism financiar prin care utilizatorii (restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri, transportatori și alte spații de difuzare ambientală a muzicii) au nevoie de licențe pentru a folosi înregistrări audio-video.
Pentru că nu pot fi făcute contracte individuale cu fiecare artist difuzat, se încheie un contract colectiv cu OGC-ul (organizația de gestiune colectivă a drepturilor de autor cum ar fi UCMR-ADA în România) și o singură licență care acoperă și drepturile artiștilor care nu sunt membri ai organizației și care pot decide prin lege (legea 8/96) să renunțe și să-și colecteze singuri drepturile. Această licență extinsă acoperă și artiștii internaționali ai căror societăți de gestiune colectivă au încheiate parteneriate cu cei care colectează în numele lor în România.
Abrogarea acestui sistem ar duce la un mecanism de colectare care se bazează exclusiv pe buna-credință a utilizatorului. Acest lucru nu oferă niciun instrument real de control asupra muzicii efectiv difuzate.
Ce propun artiștii?
Artiştii propun, în schimb, „ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, după cum mai reiese din scrisoare.
Discuţiile dintre Ilie Bolojan şi reprezentanţii artiştilor, de pe 15 decembrie, pe tema modificării legislației din domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, pentru armonizarea cadrului legal național cu cel european, precum și pentru simplificarea și îmbunătățirea mecanismului implementat în prezent, nu au dus la niciun rezultat.
.jpg)
0 Comentarii