Cât de rupți de realitate trebuie să fie judecătorii care nu văd că nu mai sunt bani de privilegii? În privat, oamenii au salarii mici. Dacă mai au. Și peste ei s-a prăvălit un potop de taxe. Taxe care țin în spate tot sistemul public. Și acum, când s-a ajuns la zid, apar jelaniile.
Judecători care se duc la președintele Nicușor Dan să ceară imposibilul: nu promulgați legea care ne taie pensiile speciale uriașe. Pensii mai mari decât salariile. Plus „dreptul” de a ieși la pensie la 48 de ani. La facultățile de Drept ar trebui introdus obligatoriu un curs de economie, ca să li se explice simplu judecătorilor, pe cifre și mecanisme, cum funcționează statul: Statul nu produce bani. Îi colectează. Prin taxe și impozite În principal, de la cei care lucrează în privat. Apoi banii se împart.
pensii
salarii
cheltuieli de funcționare
investiții
și, până ieri, privilegii.
Ani la rând, diferența s-a acoperit cu împrumuturi.
Asta a fost „trucul”.
Iar trucul s-a terminat.
Când nu mai ai voie să te bazezi pe împrumuturi, rămâne o singură realitate:
dacă nu tai din cheltuieli și din excese, taxele rămân pe privat până îl sufoci.
Și când privatul intră în faliment, se întâmplă un lucru pe care nimeni nu-l poate negocia:
Și atunci nu mai sunt bani nici pentru:
pensii
salarii
funcționare
investiții
Darămite pentru privilegii.
Judecătorii care vor să-și păstreze privilegiile au o problemă simplă:
Iar cei din privat s-au pronunțat deja.
L-au trimis pe Bolojan să pună ordine în finanțele țării.
Visteria e goală.
Menținerea privilegiilor pe împrumuturi a fost o anomalie.
Plăcută pentru beneficiari, scumpă pentru restul.
Și, mai ales, terminată.
Întrebarea corectă nu mai e „cum să păstrăm privilegiile?”.
Întrebarea corectă e: cum salvăm economia care plătește tot?
Tu ce ai alege:
taxe mai mari ca să ținem „specialele” intacte, sau
tăieri reale ca să respire privatul și să rămână bugetul în picioare?
pensii
salarii
cheltuieli de funcționare
investiții
și, până ieri, privilegii.Ani la rând, diferența s-a acoperit cu împrumuturi.
Asta a fost „trucul”.
Iar trucul s-a terminat.
Când nu mai ai voie să te bazezi pe împrumuturi, rămâne o singură realitate:
dacă nu tai din cheltuieli și din excese, taxele rămân pe privat până îl sufoci.
Și când privatul intră în faliment, se întâmplă un lucru pe care nimeni nu-l poate negocia:
nu mai intră bani la buget.
sistemul public intră în falimentȘi atunci nu mai sunt bani nici pentru:
pensii
salarii
funcționare
investițiiDarămite pentru privilegii.
Judecătorii care vor să-și păstreze privilegiile au o problemă simplă:
trebuie să negocieze cu cei care plătesc nota, nu cu Bolojan. Cu cei care lucrează în privat. Bolojan nu este de capul lui acolo. A promis că va tăia din privilegii, va face ordine în finanțe. Iar cei din privat au acceptat să fie taxați. De el, pentru că este credibil. De asta nu protestează împotriva lui Bolojan pentru mărirea taxelor. Ei au înțeles că urmează falimentul. Și se uită cu milă la judecători care cer neîncetat privilegii.
Iar cei din privat s-au pronunțat deja.
L-au trimis pe Bolojan să pună ordine în finanțele țării.
Visteria e goală.
Menținerea privilegiilor pe împrumuturi a fost o anomalie.
Plăcută pentru beneficiari, scumpă pentru restul.
Și, mai ales, terminată.
Întrebarea corectă nu mai e „cum să păstrăm privilegiile?”.
Întrebarea corectă e: cum salvăm economia care plătește tot?
Tu ce ai alege:
taxe mai mari ca să ținem „specialele” intacte, sau
tăieri reale ca să respire privatul și să rămână bugetul în picioare?

0 Comentarii