Gazetarul Cristian Tudor Popescu a scris miercuri, 1 aprilie, pe Facebook, sub formă de întrebare, că dacă decizia Tribunalului din Bruxelles se va menține la apel, atunci „consecința logică” este că fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, trebuie judecați și închiși dacă nu pot plăti cele aproape 600 de milioane de euro datorate de statul român.
Cristian Tudor Popescu întreabă dacă Voiculescu, Cîțu și Mihăilă pot face închisoare în procesul Pfizer. Gazetarul consideră că, dacă decizia Tribunalului din Bruxelles care obligă România să plătească despăgubiri uriașe către Pfizer va fi definitivă, trebuie consecințe penale pentru cei implicați. „Tribunalul din Bruxelles a hotărât, în primă instanță, ca România să plătească 600 milioane euro despăgubiri companiei Pfizer deoarece guvernul a comandat un număr imens de vaccinuri anticovid, care, bineînțeles că nu au fost utilizate”, a scris CTP pe Facebook.
„Dacă decizia va fi menținută și la apel, o consecință logică ar fi judecarea și băgarea în pușcărie a d-nilor Florin Cîțu și Vlad Voiculescu, precum și a dnei Ioana Mihăilă, în caz că nu pot plăti ei sutele de milioane de euro?”, a adăugat el.
Toamna trecută, CTP și-a exprimat mirarea după ce președintele Nicușor Dan l-a numit consilier pe Vlad Voiculescu, europarlamentarul USR care este urmărit penal în dosarul vaccinurilor anti-COVID din pandemie.
„Președintele Dan ne servește o porție de creier pane. L-a numit pe dl Vlad Voiculescu consilier onorific. Un consilier de onoare, totuși urmărit penal în dosarul achiziționării de vaccinuri în pandemie? Apoi, iată cum sună atribuțiile lui Voiculescu în această calitate: se va ocupa de „reziliență, inovație și solidaritate europeană”. Reziliență? Față de ce? Se bate cu cineva și trebuie să reziste traumelor pe termen lung? Sau, inginerește vorbind, e vorba de proprietatea unui material de a reveni la forma inițială după ce a fost deformat? Sau, cine știe, reziliența va fi a dlui Voiculescu în postul de la Cotroceni”, a scris CTP pe 14 noiembrie 2025, pe Facebook.
Comisia Europeană a semnat contractul cu Pfizer, inclusiv în numele României. În 2023, Guvernul a refuzat să mai primească vaccinuri Pfizer și să plătească
Reamintim că, de fapt, Comisia Europeană a negociat și a semnat contractele de achiziție de vaccinuri anti‑COVID, în numele tuturor statelor membre ale UE, inclusiv al României. Comisia Europeană a semnat contractul cu Pfizer în mai 2021.
Totuși, deși instituția condusă de Ursula von der Leyen a stabilit în 2020 strategia de achiziție, statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, în 5 zile de la notificare, o clauză de «opt-out» și astfel nu erau obligate să plătească vaccinurile nesolicitate. Dar țara noastră nu a apelat la această măsură și drept urmare a contractat zeci de milioane de doze de vaccinuri doar de la Pfizer, în afara celor de la Moderna, companie cu care s-a ajuns la o înțelegere amiabilă, AstraZeneca și Johnson & Johnson.
După jumătatea lui 2022, cererea de vaccinuri a scăzut puternic în UE, iar România a refuzat să mai primească restul dozelor contractate pentru că oricum avea în depozite milioane de vaccinuri nefolosite, multe fiind chiar aruncate. Concret, Guvernul României a refuzat încă din vara lui 2023 să mai primească restul de 29 de milioane de doze de la Pfizer și, implicit, să le mai plătească.
În acest context, în decembrie 2023, Pfizer și BioNTech au dat România în judecată, acuzând țara noastră că a încălcat contractul semnat în mai 2021. Acum, un tribunal din Belgia a decis în primă instanță că România trebuie să plătească aproape 600 de milioane de euro către Pfizer.
Cronologia evenimentelor în cazul achiziției de vaccinuri anti-COVID de către România
Evoluția achiziției de vaccinuri anti-COVID în România arată cum statul a comandat cantități uriașe de doze, care ulterior nu au mai fost necesare.noiembrie 2020 – România semnează primul contract: 12.780.000 doze
februarie 2021 – al doilea contract: 12.315.000 doze
România a făcut 4 comenzi (douǎ în decembrie 2020, una în martie și una în aprilie 2021), toate achitate integral – aproximativ 1,2 miliarde lei
mai 2021 – al treilea contract: 39.000.000 doze, deși nu erau epuizate toate dozele din primele douǎ contracte
ianuarie 2022 – transfer de doze către alte state: Germania: 5.000.000, Ungaria: 1.500.000. Din cantitatea rămasă, România a comandat 3.700.000 doze, plătite integral (352.000.000 lei)
la final, rămân 29.000.000 doze care nu au fost comandate și nu au fost livrate
aceste doze generează obligații de plată de aproximativ 3 miliarde lei.
Vlad Voiculescu este urmărit penal de DNA de aproape 3 ani, alături de Florin Cîțu și Ioana Mihăilă, dar totul s-a blocat în justiție
Pe 23 noiembrie 2023, DNA a cerut ridicarea imunității fostului premier PNL, Florin Cîţu, pe atunci senator, și a foştilor miniştri USR ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă. Procurorii i-au acuzat de „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv, complicitatea”, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID. Senatul a votat ridicarea imunității parlamentare pentru Cîțu, iar fostul președinte Klaus Iohannis a încuviințat ridicarea imunității pentru Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, fiindcă cei doi nu erau parlamentari.
În acest context, pe 8 decembrie 2023, DNA a anunţat că Vlad Voiculescu este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. De atunci, lucrurile sunt blocate în justiție, Voiculescu nefiind trimis în judecată. Aceeași situație este și în cazul lui Cîțu, și al lui Mihăilă.
DNA a explicat acum aproape trei ani că, în perioada ianuarie – mai 2021, au fost cumpărate aproape 53 de milioane de doze de vaccin anti-COVID în plus față cele necesare, iar prejudiciul depășește un miliard de euro, la care se adaugă TVA.
Recent, pe 13 noiembrie 2025, președintele Nicușor Dan l-a numit pe Vlad Voiculescu în funcția de consilier onorific pentru rezilienţă, inovaţie şi solidaritate europeană.
Voiculescu a fost de două ori ministru al Sănătății, în guvernele conduse de Dacian Cioloș (mai 2016 – ianuarie 2017) și Florin Cîțu (decembrie 2020 – aprilie 2021).
.webp)
0 Comentarii