Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a sesizat autoritățile maghiare privind nereguli în legătură cu votul prin corespondență al etnicilor maghiari din Transilvania. El explică implicațiile alegerilor din Ungaria asupra regiunii și a comunității maghiare din România.
Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul din Grupul Verzilor Nicu Ștefănuță, analizează implicațiile alegerilor din Ungaria asupra regiunii și a comunității maghiare din România. De la suspiciuni privind procesul electoral până la vulnerabilități democratice și influențe externe, acesta trage un semnal de alarmă privind direcția politică a Europei Centrale.
Nicu Ștefănuță consideră că maghiarii din Transilvania joacă un rol important în alegerile din Ungaria, însă tot mai mulți nu se mai simt reprezentați nici de Fidesz, nici de UDMR, dorind politici moderne, centrate pe nevoile actuale. El critică monopolul politic exercitat asupra comunității maghiare și sprijinul acordat de UDMR partidului lui Viktor Orbán, sugerând existența unor dependențe consolidate în timp. Europarlamentarul atrage atenția asupra unor nereguli în votul prin corespondență, inclusiv colectarea buletinelor de vot de către UDMR, și critică lipsa de reacție a autorităților române. În plan european, avertizează asupra riscurilor de securitate, inclusiv scurgeri de informații către Rusia, pledând pentru un serviciu de informații al UE. De asemenea, susține necesitatea reformării mecanismelor decizionale europene, consolidarea apărării comune și dezvoltarea unui ecosistem tehnologic independent. În final, subliniază importanța rezilienței democratice și a combaterii vulnerabilităților sociale care pot alimenta extremismul.
„Guvernul Fidesz ajută maghiarii din Transilvania, dar nu ajută necondiționat”
Adevărul: Ce rol crezi că joacă etnicii maghiari din Transilvania în economia alegerilor?
Nicu Ștefănuță: Cred că este un rol important, deși știu că în finalul votului este un impact limitat, cumva. Însă ceea ce simt eu este că foarte mulți din maghiarii transilvăneni nu se mai simt neapărat reprezentanți de politica nu doar a Fides-ului, dar nici a UDMR-ului. Își doresc politici mai moderne, mai adaptate secolului în care trăim și realităților și nu mereu bazate pe mituri și pe istorie și pe mai știu eu ce. E foarte ușor tot timpul s-o dai în victimizare și știm cu toții că pentru națiunea maghiară Trianonul este ceva tragic. Numai că trebuie să privim spre realitățile actuale, spre problemele sociale, problemele tinerilor, problemele accesului la educație. Și atunci soluția mea este ca și statul român și partidele românești să se implice mai mult în chestiunile maghiare și în chestiunile minoritare. Pentru că monopolul nu e bun. Am văzut ce înseamnă monopolul prin UDMR, duce multe ori la chestiuni absurde.
De exemplu, de ce ar trebui UDMR să se exprime public în favoarea unui partid din Ungaria, nu? Ei ar trebui să reprezinte întreaga comunitate maghiară, indiferent de opțiunile lor politice. Ori nu este neapărat normal ce se întâmplă aici.
Este și culmea că UDMR sunt în aceeași familie politică europeană cu celălalt partid, cu Tisza, dar sprijină un partid din zona de extremă dreaptă, respectiv Fidesz.
Cu ce crezi că i-a convins Orban pe cei din UDMR să-l sprijine?
Nu știu și nu înțeleg neapărat această dependență, însă probabil există niște legături construite în timp foarte lung care creează niște dependențe. Multe organizații din zona societății civile maghiare exact asta reclamă, că da, guvernul reprezentat de Fidesz ajută maghiarii din Transilvania, dar nu ajută necondiționat, ci ajută exact condiționant și că doar organizațiile care „pupă inelul” primesc sprijin de la Budapesta.
Voturile prin corespondență, depuse la UDMR
În acest context, ce pot face autoritățile din România? Mă refer inclusiv la problemele pe care tu le-ai sesizat cu privire la modul în care se desfășoară alegerile în Transilvania?
Nu eu le-am descoperit, ci maghiarii le-au semnalat, pentru că nu aș fi îndrăznit să mă bag, dacă nu era o cerere a comunității maghiare, cu zeci de mii de semnături, o petiție Declick, care au arătat mai multe probleme ale votului prin corespondență. Faptul că acesta se poate depune la magazine, la centre de colectare, la partid - UDMR. Asta mi se pare cea mai flagrantă cumva, cum să depui votul la partid...La UDMR care susține deschis FIDESZ... Nu e orice lucru să depui votul undeva, votul trebuie dus eventual la consulat sau prin poștă, sigilat, să ajungă la autoritatea electorală, dar nu la partid. Tu ți-ai dat votul la vreun partid, votând, poate pentru alt partid?
Crezi că autoritățile din România ar putea să facă ceva?
Mi se pare totuși curios că nu au răspuns solicitării comunității maghiare. Adică eu consider că da, autoritățile noastre ar fi trebuit să se sesizeze. România nu e sat fără câini. Chiar dacă este alegerea unui stat, ce se petrece pe teritoriul tău trebuie să verifici. De exemplu, dacă erau alegerile noastre prin corespondență, în Germania, și venea AUR-ul și colectau voturile oamenilor, credeți că autoritățile din Germania nu ar fi zis nimic?
Ați trimis o solicitare Autorității Electorale Maghiare cu privire la aceste nereguli. Ați primit răspuns?
Nu am primit. Am trimis-o vineri și până astăzi nu am primit. Efectiv, am compilat ce mi-au spus oamenii, cei din comunitate, că au văzut, că au strâns ca informații, am compilat și am trimis acestei autorități pentru a ține seama de aceste lucruri. Pentru că oamenii mi-au spus, nu avem prin cine, pentru că dacă UDMR s-a declarat pro-Fidesz, cum să subliniem aceste lucruri la UDMR?
Apar tot mai multe dovezi de scurgeri de informații, de documente din Ungaria spre Rusia. Pare că în acest moment Uniunea Europeană, instituțiile europene sunt victime sigure ale unui astfel de comportament precum cel al Ungariei. Ce se poate face concret împotriva unor asemenea situații?
Se fac pași destul de timizi, dar care cred că devin din ce în ce mai urgenți. Eu cred că ar trebui să avem neapărat un serviciu de informații autonom al Uniunii Europene care să deconspire acest lucru. Suntem totuși o instituție foarte importantă. Nu e posibil să fii sat fără câini, să se scurgă secretele în exterior, să umble spionii pe aici ca prin parc. Nu este normal, efectiv, nu e normal. Eu fac des controale de securitate digitală, de mai multe, pentru că sunt foarte multe și atacuri contra europarlamentarilor. Iranul a fost implicat, Rusia. Sunt tot mai frecvente aceste atacuri, iar noi trebuie să ne apărăm și pentru asta ne trebuie mai multe lucruri. Un serviciu autonom de informații, după mine, ar fi foarte important.
Zilele trecute, într-o analiză a publicației Politico am citit un articol în care mai mulți oficiali occidentali susțineau ideea ca în problema de securitate și politică externă a Uniunii Europene să renunțăm la principiul luării deciziilor cu unanimitate. Se poate face acest lucru fără o schimbare a tratatelor Uniunii Europene?
Nu sunt șanse fără o schimbare a tratatelor. Când există principiul unanimității, cum se face în Consiliul European, ca să depășești situația, este că începi să negociezi cu țara respectivă alte lucruri sau să o forțezi cu ușa. Nu-i bine să fii singurul care se opune în general. Când încep să fie doi, trei sau patru, devine din ce în ce mai complicat să forțezi pe oricine cu ușa. De aceea eu cred că mecanismul acesta trebuie într-adevăr desființat prin tratat și dacă tot începem ar trebui mai multe reforme. Cred că și cetățenii au un apetit un pic mai mare pentru o federație europeană. Ar trebui să începem să lucrăm în asta.
„Nu sunt împotriva unei Europe cu mai multe viteze”
În contextul acesta se vorbește din ce în ce mai mult despre Europa cu mai multe viteze...
Eu nu sunt împotriva acestei idei a unei Europe cu mai multe viteze și vă zic de ce. Pentru că în condițiile de acum, nu poți să oprești pe cei care își doresc să meargă înainte. Ar fi bine să fii printre ei. Adică, după mine, mai bine orice leadership decât niciun leadership. Știu că României nu-i convine, că a fost vorba de primele șase și că de ce nu suntem și noi. Păi nu suntem noi pentru că nu sunt prezenți la marile discuții. Cum a fost Groenlanda, cum au fost mai multe. Noi ne-am dat absenți, nu ne interesează, nu ne privește. Ei, dacă nu ne privesc, atunci nu poți să ai pretenții de leadership.
Apropo de dezbaterile despre bugetul multianual, unii politicieni spun că această comasare a fondurilor de coeziune cu cele de agricultură ar însemna, de fapt, o Europă cu mai multe viteze...
După mine, „pericolul” mai mare este că va duce la o penenerizare, adică o dare a fondurilor pe bază de reforme, ori noi suntem extrem de slabi la a atrage fonduri pe bază de reforme. După mine acesta este pericol mai mare de fapt, pentru că s-ar condiționa fondurile de reforme și ar fi cumva o pedeapsă pentru oamenii normali dacă guvernele lor tărăgănează reforme.
Vorbeai despre un serviciu de informații european. În contextul noii perspective a administrației americane cu privire la NATO se vorbește despre o armată a Uniunii Europene. Cum ți se pare ideea?
E o idee foarte utilă, indiferent de Trump sau nu. Pentru că și Trump, și Statele Unite repetă mereu, stați pe propriile picioare. Și este normal să poți să stai pe propriile picioare și să nu te depinzi doar de o putere mare, localizată totuși la 5.000 de mile distanță. Deci nu se poate să nu ai tu propria ta putere de apărare. Și unde mai pui, cheltuielile cu armata. Sunt nepopulare. Oamenii nu vor să cheltuiască cu armata, însă, dacă e vorba de eficientizare, atunci hai să nu mai cumpărăm fiecare, nu știu câte F-16, câte F-35, ci să-l luăm la comun mai multe. S-ar putea face mult mai eficiente aceste achiziții publice, care sunt foarte costisitoare.
.webp)
0 Comentarii