La peste zece luni de la adoptare, Ministerul Sănătății încă întârzie implementarea Planului Național de Cancer, iar unul din motive ar fi orgoliul politic
La începutul acestei săptămâni, în fața Palatului Victoria, bolnavii de cancer și familiile acestora au organizat un protest cu 153 de saci mortuari, simbolizând trupurile celor care mor zilnic de cancer în România. Pacienții oncologici spun că medicamentele nu se găsesc în farmacii, că trebuie să aștepte luni de zile pentru investigații sau tratamente, iar controalele se fac cel mai adesea în stadiile târzii ale bolii. Acest protest vine însă și la aproape trei luni de când premierul Ciolacu anunța o serie de acte normative prin care finanțarea în domeniu era deblocată, spunând că „practic, toți bolnavii de cancer sunt incluși acum în noile programe de diagnostic și tratament”.
Planul Național de Cancer, o poveste de succes cu final tragic
Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC) părea să devină la finalul anului trecut, atunci când a fost adoptat în Parlament și sărbătorit cu mare fast la Cotroceni, una din rarele povești de succes ale administrației centrale în materie de politici publice, un succes care promitea să aducă o îmbunătățire reală a modului în care sunt tratați în România pacienții oncologici. Anul 2023 avea să aducă însă protest după protest al bolnavilor de cancer, care sunt încă tratați după planul vechi, care nu găsesc medici oncologi, tot mai puțini în țară, care nu au acces la tratamente țintite. În plus, aveam să fim martori ai unei lupte politice interne chiar în interiorul PSD-ului, o luptă pornită din orgolii, după cum declară surse politice, și o luptă din cauza căreia astăzi, la zece luni de la aprobarea PNCC, legea nu este încă pusă în aplicare.
Povestea începe însă cu doi ani înainte, atunci când Comisia Europeană lansează un Plan european de combatere a cancerului, finanțat cu peste 4 miliarde de euro, în condițiile în care existau largi inegalități în ceea ce privește prevenirea și tratamentele de care au parte pacienții oncologici în cele 27 de state (plus Islanda și Norvegia). Țara noastră înregistra minusuri la toate capitolele (nu avea un registru național al pacienților, rata de mortalitate este peste media europeană și în creștere în ultimii doi ani pentru șase tipuri de cancer). Pornind de la acest plan, România începe în aprilie 2021 elaborarea propriului plan împotriva cancerului, fiind un efort în care se implică atât Cotroceniul, cât și un număr mare de specialiști în oncologie și specialiști în politici de sănătate. Grupul pentru Combaterea Cancerului, cum avea să se cheme echipa de la Camera Deputaților care a lucrat la elaborarea PNCC, avea să fie condusă de medicul oncolog și deputat PSD, Patriciu Achimaș.
Planul este votat de Parlament în 19 octombrie 2022, după ce fusese votat cu unanimitate în Comisia de Sănătate, iar Nelu Tătaru, președintele acestei comisii, anunța că PNCC urma să fie implementat în perioada 2023-2030. Data este importantă, și ea reprezintă eforturile membrilor acestei comisii de a asigura punerea imediată în aplicare a Planului, în condițiile în care Ministerul Sănătății, acum condus de ministrul Rafila, dorise anterior amânarea acestuia pentru 2035. Legea este promulgată de președintele Iohannis în 2 noiembrie, șeful statului subliniind urgența aplicării acestei legi, notând că „avem obligația să acționăm acum, în numele tuturor celor care au pierdut lupta cu această boală și al celor care astăzi se confruntă cu un diagnostic dramatic”.
Practic, la această dată, România avea un plan bine pus la punct, cu obiective clare – înființarea unui registru național, stabilirea traseelor pacienților în diversele paliere de îngrijire, o strategie de prevenție, etc., cu perioade clare de implementare și cu stabilirea autorităților responsabile de implementarea lor. A se vedea, de exemplu, între paginile 44-62, cum este abordat cazul cancerelor colorectale – datele la nivel european, apoi situația la nivel național, iar apoi lista celor șase obiective ale Planului pentru acest tip de cancer. Spre exemplu, în contextul în care 30% din aceste cancere sunt diagnosticate în stadiul IV, Planul prevedea implementarea unui program național de screening pentru 2023, de către MS, INSP și CNAS, cu decontări pentru testarea genetică, iar obiectivul stipulat era reducerea deceselor cu 10%.
Practic, cu planul gata, pasul următor era elaborarea normelor de aplicare a legii, în termen de 180 de zile, iar la finalul lunii decembrie în Ministerul Sănătății (MS) exista chiar și o comisie pentru elaborarea acestora, comisie condusă de secretarul de stat Andrei Baciu. Din păcate, acesta este și punctul în care se oprește povestea, pentru că nici până astăzi aceste norme de aplicare nu au fost aprobate.
Astăzi, bolnavii de cancer au cu greu acces la medicii oncologi, tot mai puțini în țară, nu au acces la tratamente țintite, tratamente extrem de scumpe pentru care statul nu are bani, iar procesul de diagnosticare durează mult prea mult. „Pacienții ne-au semnalat lipsa tratamentelor din spitalele mari, din Institute, iar pe imunoterapie, nu se vor mai face inițiere. Nu au bani să plătească imunoterapia, adică pacienții vor muri cu zilele”, a declarat, pentru FANATIK, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, care susține că în acest moment ministerul, pur și simplu, spune că nu are bani de aceste tratamente.
„Radioterapia nu a mai fost decontată din iunie, și s-ar putea ca spitalele să ne refuze la radioterapie deoarece serviciile nu au fost achitate. S-ar putea cu banii care au venit la Casă să fi fost achitate parte din ele, dar nu integral. Nu avem încă medicamente deoarece furnizorii refuză să aducă la farmacii pentru că datoriile sunt încă mari, Casa nu are de unde da mai mulți bani, pentru că cum îi primește îi și împarte în mod echitabil. Totul este la Ministerul Sănătății, acolo e mingea, minister care ne-a pasat la Finanțe. Avem un ministru al sănătății fără portofoliu. Eu plătesc pentru asigurări de sănătate și MS este responsabil prin lege pentru asigurarea continuării tratamentelor. Orice zi întârziată pentru pacient înseamnă, de multe ori, deces. Dacă am fi avut un plan gata promulgat la 1 iulie sunt convins că alta ar fi fost situația. Organizarea tratamentelor în tot ceea ce înseamnă oncologie era bine stabilită în acel plan. ”, a mai precizat acesta.
Ministrul Rafila anunță propriul plan
Legea PNCC, la articolul 7, prevedea un termen de 180 de zile pentru elaborarea normelor de punere în aplicare a legislației, altfel spus elaborarea legislației secundare, terțiare și a ordinelor de ministru pentru punerea în practică a acestei legi, stabilită finanțarea, responsabilii cu implementarea, etc.. De exemplu, unul din aspectele acestui plan care a mai ajuns în atenția publicului a fost stabilirea unui registru național al bolnavilor de cancer. Practic, acum autoritățile române nu au date la zi cu privire la numărul pacienților oncologici și a tratamentelor aplicate. Cu un astfel de registru știi exact câți bolnavi ai, știi cum să proiectezi bugetul pentru un anumit program.
În prezent, finanțarea se face pe baza unui istoric – dacă anul trecut am avut 50.000 de pacienți, se alocă fonduri pentru acest număr, dar dacă în anul curent sunt 55.000 de pacienți, practic nu există fonduri pentru cei 5.000 de pacienți în plus, în condițiile în care alocarea se face pe datele vechi. Cu un registru știi la zi numărul de pacienți și care sunt nevoile reale. România are doar un registru local, la Cluj, și unul pentru cancerele de copii, acolo unde sunt puțini pacienți, planul fiind elaborarea unui registru la nivel național.
În acest context, la finalul lunii mai a acestui an, deci cu câteva zile înainte de termenul pentru finalizarea normelor de aplicare, ministrul Rafila anunță într-un interviu pentru Gândul că Planul de Cancer nu este bun, că acesta a fost făcut fără consultarea Ministerului și a comisiilor de specialitate. „Acest plan nu a fost făcut de specialiști”, avea să spună ministrul Rafila, care susținea că sunt tipuri de cancere care nu au fost incluse, dar și că acest plan nu se potrivea realităților din România. „Normele trebuie să țină cont de serviciile medicale existente, de resursele umane disponibile, dar și de posibilitățile de finanțare ale sistemului medical. Noi am găsit un act normativ pe care trebuia să facem norme. L-am pus în discuție la MS și CNAS, a fost prezent, de fiecare dată, secretarul de stat Andrei Baciu. Ne-am dat seama că nu putem să facem norme”, avea să declare ministrul Rafila, care l-a atacat și pe colegul său Achimaș, coordonatorul PNCC în Parlament, despre care a spus că „nu este oncolog, în adevăratul sens al cuvântului”.
La 31 mai, la doar câteva zile de la acest interviu, Alexandru Rafila face public un nou plan de luptă împotriva cancerului, care apare pe site-ul ministerului ca fiind în dezbatere publică. La autori ai planului este trecută Comisia de oncologie a MS, condusă de Michael Schenker, din care fac parte mai mulți specialiști în domeniu, al căror nume apare și la elaborarea planului inițial anti-cancer. Noul document are 80 de pagini, iar primele 48 sunt dedicate doar prezentării generale, o „analiză de situație”, mai puțin de 30 de pagini fiind dedicate obiectivelor acestui program. Termenele de implementare ale obiectivelor sunt mult prelungite în noul plan, de exemplu registrul național al pacienților ar urma să fie gata la începutul anului 2026.
Continuare pe fanatik.ro
0 Comentarii