„Peste 100 de ani, când oamenii se vor uita înapoi la această perioadă, vor spune că a fost epoca descoperirilor remarcabile”. Interviu cu Albert Lin, explorator National Geographic

Considerat o versiune modernă a lui Indiana Jones, Albert Lin, inginer și om de știință, a devenit cunoscut pentru faptul că folosește tehnologii avansate ca să exploreze situri arheologice și orașe pierdute. 

În 2008 a plecat în căutarea mormântului lui Genghis Khan, iar expedițiile sale în întreaga lume au continuat în ciuda faptul că în 2016 și-a pierdut piciorul drept. După seria documentară Orașe pierdute din 2019, produsă de National Geographic, Lin revine cu un al doilea sezon: „Orașe pierdute și redescoperite, cu Albertin Lin”.

În România, primele 3 episoade vor fi difuzate începând cu 3 decembrie, în fiecare duminică de la 21:00 pe National Geographic.

În acest context, Albert Lin a vorbit într-un interviu pentru Republica despre motivația de a continua această serie, despre cele mai dificile momente din timpul expedițiilor, despre rolul tehnologiei în descoperirile pe care le face, dar mai ales despre scopul demersului său: înțelegerea esenței umanității și descoperirea lecților din trecut care să ne ajute să ne imaginăm viitorul.

Ce v-a motivat să realizați un nou sezon Orașe pierdute, redenumit Orașe pierdute și redescoperite, cu Albertin Lin?

Acesta este rezultatul unei călătorii de o viață. Mi-am început cariera în 2008, când eram inginer și încercam să lansez prima mea expediție în Mongolia, în căutarea mormântului lui Genghis Khan folosind sateliți, drone și radare. Atunci trăiam într-o mașină, încercam să strâng bani pentru aceste expediții și făceam tot posibilul pentru a-mi îndeplini un vis. Și de fiecare dată când am pornit într-o expediție, am făcut descoperiri care ne spun ceva despre cine suntem ca oameni. Este mult mai mult decât o aventură. Este o căutare și o încercare de a înțelege mai mult despre mine și mai mult despre noi toți. Pentru că fiecare dintre aceste orașe pierdute au fost experimente ale umanității, au fost realități care apoi au dispărut în junglă sau în deșerturi, iar apoi au fost acoperite de timp. Cu tehnologia pe care o avem acum putem vedea ce se află sub arbori, sub nisipuri, sub apă.

Iar poveștile pe care le găsim ascunse acolo nu sunt doar povești străvechi. Atunci când ții în mână o bucată de ceramică, simți amprenta degetului persoanei care a făcut-o acum 1.000 de ani, ești transportat în timp. Poți vedea și simți experimentul umanității care a venit și a dispărut. Iar asta îți spune mai mult despre cine ești astăzi. Pentru că noi acum suntem pe o pagină a acestei mari cărți, dar cartea are multe pagini în spate. Și ne dăm seama că nu suntem doar aici, ci suntem și tot ceea ce vine din spate. De fiecare dată când facem o descoperire, înțeleg de ce exist așa cum exist astăzi, indiferent de unde vin.

La ce să ne așteptăm în acest al doilea sezon?

Acest sezon este rezultatul tuturor expedițiilor anterioare și este, poate, cea mai ambițioasă serie de până acum. Intrăm în deșerturile din Sudan, unde găsim capitale antice ale regatelor pierdute, intrăm în pădurea tropicală a Perului, unde găsim mumii ascunse pe stânci, ne aventurăm în junglă, în Chiapas, Mexic, unde cred că am descoperit unul dintre orașele de origine ale civilizației Maya. Apoi în Scoția urmărind povestea războinicilor pictați care i-au înfrânt pe romani. De asemenea, în deșerturile Omanului, căutând începuturile Epocii Bronzului, dar și în Israel. Toate aceste povești s-ar putea să pară că sunt povești individuale. Și sunt, dar în același timp fac parte din umanitate. Dacă le pui laolaltă, ele spun ceva despre cine suntem.

Mai mult, cred că ceea ce vor realiza telespectatorii e că trăim într-o epocă de descoperire remarcabilă. Cred că peste 100 de ani, când oamenii se vor uita înapoi la această perioadă, vor spune că a fost epoca descoperirilor. Instrumentele pe care le avem fac din acest moment un timp în care să descoperi piramide, temple, orașe. Și se întâmplă chiar acum, trebuie doar să mergi către ele.

V-am văzut folosind multă tehnologie în expedițiile pe care le faceți și care vă ajută foarte mult. În această situație putem spune că tehnologia este bună, nu-i așa, pentru că tot există această dezbatere în prezent?

Tehnologia nu este bună sau rea. Este despre modul în care o folosim. Instrumentele pe care eu le utilizez, de exemplu LiDAR, au fost inventate în alte scopuri. Eu folosesc LiDAR și o dronă care zboară peste junglă și astfel pot vedea printre copaci, pot vedea ce se află pe sol. Eu văd explorarea ca pe o căutare în care descoperi mai multă cunoaștere, ceea ce ne ajută să luăm decizii și să imaginăm viitorul.

Tehnologia a fost întotdeauna în centrul explorării, fie că este vorba de inventarea unui microscop sau a unui telescop ori a unei navete spațiale. Iar acum simt că acest nou set de instrumente pe care le avem deblochează o nouă eră a descoperirilor. Depinde de noi să ne asigurăm că avem intențiile potrivite în privința modului în care le folosim. Acesta este cel mai important lucru.

Care au fost cele mai neașteptate sau dificile momente din expedițiile pentru noul sezon?

Fiecare dintre expediții este o descoperire reală, dar nu știm dacă vom găsi ceea ce căutăm. Este o adevărată aventură. Ai un plan, dar nu știi ce va veni. Sau ai un plan până când planul merge prost. Au fost momente în care, de exemplu, am fost atacați cu gaze lacrimogene și bombe cu lumină și a trebuit să plecăm din capitala Sudanului, în deșert, și să ne deplasăm pe Nil ca să căutăm capitala antică a acestor oameni care au construit piramide cu mii de ani înainte. Iar pe măsură ce coboram, ne-am dat seama că oriunde mergem, eram înconjurați de una dintre cele mai veninoase specii de scorpioni, `Death Stalkers`. Dar trebuia să continuăm, să încercăm să rămânem în siguranță și să continuăm pentru că dincolo de acest pericol se poate afla o descoperire care ar putea schimba tot ce știm despre umanitate.

Sursa: republica.ro