Poza marilor fugari ai României. Lista condamnaților pe care autoritățile nu reușesc să-i aducă în țară să-și execute pedepsele este tot mai lungă

Poza marilor fugari ai României. Lista condamnaților pe care autoritățile nu reușesc să-i aducă în țară să-și execute pedepsele este tot mai lungă

0

Lista marilor fugari pe care autoritățile din România încearcă fără succes să-i aducă în țară pentru a-și executa pedepsele cu închisoarea se mărește de la un an la altul. Italia rămâne principala destinație a acestora. Pe lista celor în cazul cărora Italia a refuzat cererile României de aducere în țară pentru 


a face închisoare se numără fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, omul de afaceri Dragos Săvulescu, Mario Iorgulescu, Alina Bica, Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria Capitalei, şi omul de afaceri Romeo Albu, ultimii doi condamnați în dosarul de corupție al lui Sorin Oprescu informeaza hotnews.ro


O nouă destinație a condamnaților celebri ai României care încearcă să scape de închisoare este Grecia.


Situația procedurilor judiciare în cazul fugarilor României

Datele au fost transmis de Ministerul Justiției, la solicitarea HotNews.ro:

Cristian Rizea - Este urmărit internațional pentru executarea une pedepse de 4 ani și 8 luni pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, la care a fost condamnat în 7 decembrie 2017 de instanța supremă. În urma localizării sale în Republica Moldova, a fost întocmită și transmisă autorităților moldave cererea de extrădare. Până în prezent nu a fost luată o decizie cu privire la cererea de extrădare, procedura este în curs.

În 31 martie 2021, fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost trimis în judecată de Procuratura din Republica Moldova pentru fals în declarații comis la obținerea cetățeniei acestei țări, prin procedura de recunoaștere a cetățeniei, în anul 2017. Potrivit procurorilor, în cadrul acestei proceduri, în formularul completat, Rizea ar fi indicat date care nu corespund adevărului. Între timp, Rizea a rămas fără cetățenia Republicii Moldova.



Cristian Rizea a scris ”Spovedania lui Rizea”, în care acuză mai mulți oameni de afaceri, politicieni, jurnaliști sau ofițeri din servicii că sunt organizați în grupuri infracționale care au ”jefuit România”.

Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria Capitalei, şi omul de afaceri Romeo Albu - autorităţile italiene au refuzat predarea, având în vedere legăturile acestora cu Italia. Urmează ca instanţa emitentă să examineze posibilitatea delegării executării pedepsei în baza deciziei-cadru 2008/909/JAI.

În luna mai, fostul director al Administrației Cimitirelor Cornel Popa și omul de afaceri Romeo Albu au fost condamnați definitiv la 11 ani și 6 luni de închisoare, respectiv 6 ani, în dosarul de corupție în care a fost condamnat și fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu.



Florian Tudor - este urmărit internațional, procedura de extrădare este în curs.

Interlopul Florian Tudor, supranumit ”Rechinul”, este acuzat de coordonarea unei vaste rețele specializate în clonare de carduri și spălare de bani, care acționa pe teritoriile mai multor state și ar fi creat un prejudiciu de zeci de milioane de dolari. Rise Project a scris că gruparea “Riviera Maya”, condusă de craioveanul Florian Tudor, și-a îngropat o parte din bani și la propriu și la figurat în Craiova. Alte milioane au fost investite în proprietăți din Statele Unite, Mexic și Brazilia.

Avraham Morgenstern - este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 12 ani închisoare pentru evaziune fiscală, la care a fost condamnat definitiv în august 2017. A fost transmisă o cerere de extrădare, aceasta fiind admisă de către statul solicitat, Argentina. Hotărârea nu este definitivă, recursul declarat de persoana extrădabilă fiind în curs de soluționare, pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii din Argentina. La momentul pronunțării deciziei instanței, omul de afaceri israelian era însă dispărut, deşi se afla sub control judiciar, în 8 mai 2017 prezentându-se pentru ultima dată la poliţie, conform termenilor controlului judiciar.


Fost partener de afaceri şi apropiat al fostului primar Radu Mazăre, Avraham Morgenstern a fost reținut în decembrie 2017 la Buenos Aires, anunța atunci Poliția Română.


În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 - 2014, Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte. Astfel, conform DNA, ar fi provocat un prejudiciu bugetului de stat de peste 10.000.000 de euro.

Sorin Shmuel Beraru (Baro ) - a fost solicitată Statului Israel extrădarea în vederea executării pedepsei de 5 ani închisoare, pentru spălarea banilor. Cererea de extrădare a fost refuzată de către Israel.

În februarie 2016, omul de afaceri romano-israelian a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA.



Alina Bica - împotriva sa a fost emis de către Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de 4 ani închisoare la care a fost condamnată definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. În urma localizării sale în Italia, a fost transmis mandatul european de arestare autorității italiene competente, care a refuzat executarea, dispunând recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul Italiei. În prezent, este în curs procedura de individualizare a executării pedepsei în Italia.

„Completul de cinci judecători al Curții Supreme a fost nevoit să pună în aplicare controversata decizie a Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor (5 decembrie 2022)”, arată Ministerul Justiției.

Fosta șefă a DIICOT a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.

Ea era dată în urmărire internațională și a fost reținută în iulie 2020 în Italia, unde se afla din 2019. Alina Bica a fugit din România la începutul lui 2018, înainte de a fi condamnată. O perioadă, ea a stat în Costa Rica împreună cu Elena Udrea. Bica a fost încarcerată în această țară pentru o scurtă perioadă, fiins eliberată în decembrie 2018, după ce a formulat contestație față de formarea completurilor de 5 judecători.



De asemenea, Bica a fost judecată și într-un privind retrocedări ilegale la ANRP, alături de omul de afaceri Dorin Cocoș, de Crinuţa Dumitrean, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, Sergiu Diacomatu, fost membru în aceeaşi comisie şi omul de afaceri Gheorghe Stelian. În iunie 2018, fosta şefă a DIICOT a fost achitată în acest dosar. La începutul acestei săptămâni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis încetarea acestui proces, astfel că Cocoș, Dumitrean, Diacomatu și Stelian au scăpat de pedepsele la închisoare la care fuseseră condamnați, în baza deciziei Curții Constituționale privind prescrierea faptelor. În cazul Alinei Bica, instanța supremă a menținut decizia de achitare din prima instanță.

Dragoș Săvulescu - împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București, în februarie 2019, un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de 5 ani și 6 luni închisoare. Având în vedere localizarea sa pe teritoriul Italiei, mandatul european de arestare a fost înaintat autorității competente de executare din acest stat. Autoritățile italiene au refuzat predarea, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la adaptarea acesteia conform legislației italiene. Pentru moment, este în curs individualizarea pedepsei care ar fi executată în Italia.

Fostul acţionar de la Dinamo Dragoş Săvulescu a fost condamnat în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, în care au primit condamnări și fostul primar al Constanţei Radu Mazăre, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu şi fostul acţionar al clubului Dinamo Cristian Borcea.

Daniel Dragomir - Tribunalul București a emis un mandat european de arestare în vederea executării unei pedepse de 3 ani și 10 luni închisoare. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile italiene, invocând condiţiile de detenţie. Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, el reușind să iasă din țară cu doar o zi înainte de pronunțarea instanței întrucât nu avea nicio interdicție.
”Oamenii mai și greșesc”

Mario Iorgulescu - este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București, mandatul european de arestare fiind de către Tribunalul București. Autoritățile italiene au refuzat predarea întrucât, în urma unor expertize medico-legale dispuse în cauză, au concluzionat că starea mentală îl împiedică în mod ireversibil să participe conștient la procedură.

În august 2020, Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.

În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a accidentat mortal cu maşina un tânăr de 24 ani. Procurorii Tribunalului București spun că Mario Iorgulescu era băut şi sub influenţa cocainei. După accident, Iorgulescu jr a fost transferat de familie în Italia, de unde nu s-a mai întors.

Într-un interviu pentru Fanatik acordat în luna noiembrie, la 3 ani după ce a ucis un tânăr într-un accident de mașină și a fugit din țară, Mario Iorgulescu a spus că nu vrea să se întoarcă în România și speră să primească o pedeapsă cu suspendare care să-i permită să rămână în Italia.

„Nu am încercat să vorbesc vreodată cu familia victimei. Dar aș vrea să le transmit ceva, să îmi cer scuze. Vreau să le spun întâi condoleanțe. Chiar sunt sincer. Dar vreau să le spun că oamenii mai și greșesc. Vreau să le spun că aș vrea să dau timpul înapoi, nu aș mai face acea greșeală. Nu pot să dau timpul înapoi, dar pot să le fac o promisiune. Voi avea grijă de acei copii, nu le va lipsi nimic, niciodată, mă voi ocupa personal, eu și familia mea. Voi face tot posibilul să nu ducă lipsă de nimic, chiar știu că le este greu fără tată, mi-aș fi dorit să nu se întâmple asta”.

Ce spun procurorii despre accidentul pe care l-a provocat Mario Iorgulescu:"În data de 8 august 2019, pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești, spre un club din Parcul Herăstrău”, Iorgulescu Gino-Mario a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate.
Acesta a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, după care a accelerat până la 162 de km/h „în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi, condus de victima V.D.A., care a decedat pe loc.
Din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, inculpatul nu a acționat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum".

De asemenea, în aprilie 2021, Mario Iorgulescu, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal într-un dosar în care este acuzat că a sechestrat şi bătut, împreună cu alte persoane, un bărbat.

Marian Zlotea - împotriva sa a fost emis un mandat european de arestare de către Tribunalul București. Predarea a fost refuzată de către autoritățile italiene, întrucât acestea nu au apreciat ca fiind suficiente condițiile de detenție asigurate de către autoritățile române, deși acestea au fost furnizate în deplină concordanță cu standardele CEDO și CPT și condiții de detenție similare au fost considerate ca fiind suficiente și corespunzătoare de alte state membre ale UE, inclusiv de instanțe italiene, în alte cauze.

Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea anunța în ianuarie 2021, într-o postare pe Facebook, că a fugit din România și că a cerut azil politic în altă țară.

Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, fiind acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Maria Zlotea era judecat în acest dosar din 2015, iar prima hotărâre a fost pronunțată în 2018. Atunci, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.

Nela Ignatenko - a fost localizată pe teritoriul Belgiei, procedură în curs (mandat european de arestare – contact direct instanţa emitentă şi autoritățile belgiene).

În 17 decembrie 2020, Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu), fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei.

Nela Ignatenko este soția "contelui Albert Alexei von Kloss-Ignatenko, savant-cosmist şi om de ştiinţă iluminist”, un ucrainean care promovează o așa-numită cultură "cosmoumanistă”, care în pandemie vindea "suplimente anti-Covid”, potrivit Europa Liberă.

Aurel Popoviciu - Curtea de Apel București, Secția I Penală, a emis un mandat european de arestare. Mandatul a fost transmis autorităților din Marea Britanie, care au aprobat predarea sa în România la data de 12 iulie 2019. Ulterior, în calea de atac, predarea a fost respinsă de către instanța britanică.

În august 2017, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.

Conform procurorilor, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.

Alexander Bogdan Adamescu - împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București mandatul european de arestare 1 din 6 iunie 2016, care a fost înaintat autorităților din Marea Britanie.

A fost dispusă predarea sa către autoritățile române, însă nu a fost realizată efectiv, încă, autoritățile britanice urmând să informeze autoritățile române în momentul în care apreciază că poate fi efectuată.

DNA îl acuză pe Bogdan Alexander Adamescu de faptul că în cursul lunilor iunie 2013 și decembrie 2013, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu (decedat în 2017) ar fi remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei magistraților Stanciu Ion și Rovența Elena, judecători la Tribunalul București - Secția VII Civilă pentru ca, în schimb, aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era tatăl inculpatului. În 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizii definitive de condamnare față de cei doi judecători și față de Dan Adamescu, aceștia fiind trimiși în judecată într-un dosar separat.

Ioan Neculaie - este urmărit internațional în temeiul mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Brașov. În urma localizării sale pe teritoriul Greciei, a fost transmis mandatul european de arestare, predarea a fost admisă. În ianuarie 2022, omul de afaceri din Brașov a fost condamnat la doi ani şi două luni de închisoare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Neculaie a fost acuzat de procurori că a tras cu arma în roțiile propriei mașini, în 2017, supărat pentru că făcuse pană chiar înainte de a pleca la o partidă de vânătoare.

El a fugit din țară, schimbându-și înfățișarea în speranța că nu va mai putea fi recunoscut. Omul de afaceri s-a operat la față, și-a vopsit părul și barba, conform digisport.ro.

Ioan Neculaie a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare, dar și pentru ucidere din culpă, însă a fost eliberat condiționat în 2018.
„În pericol de moarte”

Sorin Oprescu - arestat în Grecia, în temeiul mandatului european de arestare emis de către Tribunalul București. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile elene, argumentele fiind condiţiile de detenţie şi posibilitățile de tratare a afecțiunilor de care suferă.

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai, la 10 ani și 8 luni de închisoare, fiind acuzat că ar fi primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie.

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia după ce a fugit din țară. După ce a fost prins, Oprescu a fost dus în arest și eliberat pe o cauțiune de 5.000 de euro, în 31 mai.

România a cerut extrădarea lui Oprescu pentru a-și ispăși pedeapsa, însă în luna iulie Curtea de Apel din Atena a respins această solicitare, considerând că Sorin Oprescu nu ar beneficia de condiții decente în închisorile din România dacă ar fi extrădat şi nu se va putea trata pentru bolile de care suferă. Printre cei care au dat declarații în fața instanei din Grecia s-a aflat și medicul Adriana Nica, partenera de viaţă a lui Sorin Oprescu, care a susținut că Oprescu ar fi „în pericol de moarte” dacă ar fi adus în România.

Antonina Radu - este urmărită internațional, urmare sentinței penale nr. 1897/16 decembrie 2019, a Tribunalului București, Secția I Penală. În urma localizării sale în Republica Moldova, având în vedere faptul că acest stat nu își extrădează proprii cetățeni, Ministerul Justiției a transmis autorităților de la Chișinău cererea de preluare a executării. Ministerul Justiției al Republicii Moldova a informat că acesta a transmis solicitarea Ministerului Justiției român către Judecătoria Chișinău (Ciocana) pentru examinare și pronunțarea unei decizii, procedura fiind în curs de soluționare.

În mai 2022, Antonina Radu - ofițer-inspector de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București – Ilfov - a fost condamnată la 8 ani și 8 luni de închisoare în dosarul "Colectiv", pentru abuz în serviciu și uzurparea functiei. Ea a fost acuzată de procurori că a fost în control la Clubul Colectiv şi, deşi ştia că nu localul nu deţine aviz de securitate la incendiu, nu a luat măsurile legale.

Antonina Radu are și cetățenia Republicii Moldova.

Attila Gabor Marko - prin încheierea nr. 366 din data de 29.09.2022 a Secției Penale ICCJ a fost admisă cererea petentului si s-a constatat ca încetată de drept măsura arestării preventive dispuse în privința acestuia. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus retragerea formelor de executare efectuate în baza mandatului de arestare preventivă emis de către Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția Penală.

În noiembrie 2020, fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor (fugit în Ungaria) a fost condamnat la 5 ani închisoare. Marko Attila Gabor a primit 4 ani închisoare, pedeapsă contopită cu o condamnare de 3 ani aplicată de Curtea de Apel Ploieşti în anul 2014 în alt dosar, rezultând în final o pedeapsă de 5 ani închisoare. În același dosar, Crinuța Dumitrean, fostă șefă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost condamnată de Curtea de Apel București la 6 ani și 3 luni închisoare cu executare, fiind acuzată de DNA că a primit o mită de 400.000 euro de la omul de afaceri Horia Simu, pentru a-i aproba acestuia despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 25 de hectare din Constanța.

Benyamin Steinmetz - Curtea de Apel Brașov a transmis autorităților din Grecia un mandat european de arestare, ca urmare a localizării sale pe teritoriul acestui stat. Predarea a fost refuzată de către statul solicitat, autoritatea de executare din Grecia apreciind că acesta nu a beneficiat de un proces echitabil.

Miliardarul israelian Benyamin Steinmetz a fost dat în urmărire internațională după ce în decembrie 2020 a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa și prins un an mai târziu la Atena.

În ianuarie 2021, la șapte ani după începerea anchetei, un tribunal elvețian l-a condamnat pe Beny Steinmetz (64 de ani) la cinci ani de închisoare cu executare pentru coruperea unor agenți publici în Guineea, într-un dosar privind licențele miniere. El a fost obligat și la plăți compensatorii (o formă de despăgubire) de 50 de milioane de franci elvețieni (46 milioane) către statul elvețian. Decizia nu este însă definitivă.

ONG Public Eye, care în 2013 a publicat o organigramă foarte complexă a grupului lui Beny Steinmetz, spunea că acest dosar este "emblematic pentru practicile prădătoare din sectorul minier" și constituie o "adevărată imersiune în mecanismele corupției internaționale, având ca fundal Guineea, una dintre cele mai sărace țări din lume".

Tribunalul din Geneva a examinat acuzațiile privind acordarea de mită în valoare de 10 milioane de dolari (8,2 milioane euro), prin intermediul unor conturi elvețiene, către funcționari de rang înalt din Guineea, cu scopul de a acorda grupului lui Beny Steinmetz (BSGR) drepturi miniere în sudul acestei țări din Africa de Vest, foarte săracă, în ciuda abundenței resurselor naturale.

Steinmetz a făcut avere în industria diamantelor la Anvers, în Belgia, între 1970 și 1997, înainte de a reveni în Israel unde a fondat grupul BSGR, centrat pe investiții în resurse naturale și imobiliare.



Autoritățile din România cu atribuții în aducerea în țară a celor care fug de închisoare


Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală în materia mandatului european de arestare, dar competentele sale în această materie sunt limitate prin lege. Ministerul Justiției precizează că are atribuții strict administrative (decurgând din principiul separației puterilor în stat) în principal, de a acorda la cerere sprijin autorităților judiciare implicate în această procedură, în vederea facilitării comunicării, astfel că a acţionat în cazurile menţionate în situaţia în care i s-a solicitat asistența.

(1) Competenţa îndeplinirii atribuţiilor specifice de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală aparţine şi se exercită de către:a) Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, dacă cererile au ca obiect extrădarea, mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de indisponibilizare, ordinul de confiscare, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi a actelor judiciare penale, comisiile rogatorii internaţionale, orice altă formă de asistenţă judiciară internaţională care se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale, precum şi, indiferent de faza procesuală, atunci când, după caz, se prevede altfel prin prezenta lege sau cererea este formulată în temeiul curtoaziei internaţionale sau Ministerul Justiţiei este desemnat autoritate centrală unică potrivit tratatelor internaţionale la care România este parte;
b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin structurile de specialitate, atunci când comisiile rogatorii internaţionale sau celelalte forme de asistenţă judiciară internaţională se referă la activitatea de cercetare şi urmărire penală;
c) Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, dacă se referă la cazierul judiciar.
(2) În exercitarea atribuţiilor, autorităţile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate şi transmit statului solicitat, în vederea executării, cererile formulate de către autorităţile române. Totodată, autorităţile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate şi, după caz, execută sau transmit autorităţilor române competente, în vederea executării, cererile formulate de autorităţile străine.
(3) Cererile se execută sau sunt transmise în vederea executării, după caz, ori de câte ori în urma controlului de regularitate efectuat se constată că acestea îndeplinesc condiţiile de formă şi fond prevăzute de prezenta lege, tratatele la care România este parte, precum şi, dacă este cazul, de înţelegerile ori bunele practici stabilite în relaţia cu statul solicitat ori solicitant.
(4) În cazul cererilor formulate de autorităţile române, netransmiterea cererii ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (3) sau, în cazul celor transmise în vederea executării către autorităţile statului solicitat, neîndeplinirea, îndeplinirea greşită sau cu întârziere de către autorităţile statului solicitat a activităţilor solicitate de autorităţile române, lipsa răspunsului autorităţilor statului solicitat, precum şi orice situaţii obiective nu pot fi imputate autorităţilor centrale române şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor din Codul de procedură penală referitoare la amenda judiciară.
(5) În relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dispoziţiile alin. (2) se aplică numai dacă nu contravin unor dispoziţii speciale din prezenta lege sau altor legi speciale.

Autorităţile române competente:(1) În România sunt desemnate ca autorităţi judiciare emitente instanţele judecătoreşti.
(2) Autorităţile judiciare române de executare sunt curţile de apel.
(3) Autorităţile române competente să primească mandatul european de arestare sunt Ministerul Justiţiei şi parchetele de pe lângă curţile de apel desemnate potrivit alin. (2) în a căror circumscripţie a fost localizată persoana solicitată. În cazul în care nu se cunoaşte locul unde se află persoana solicitată, mandatul european de arestare se transmite Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Autoritatea centrală română este Ministerul Justiţiei. În această calitate, Ministerul Justiţiei:a) primeşte mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene şi îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reuşeşte să transmită mandatul european de arestare direct autorităţii judiciare române primitoare;
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiţiei;
c) ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.

Sursa: hotnews.ro
Ți-a plăcut articolul? Urmărește-ne pe Facebook și distribuie:

Trimiteți un comentariu

0Comentarii

Trimiteți un comentariu (0)