ȚĂRANUL ROMÂN batjocorit RENUNȚĂ la o comoară: PĂMÂNTUL!

PĂMÂNTUL NU E DE VÂNZARE. Polonezii ar fi protestat 6 luni neîntrerupt, au luat cu asalt capitala Poloniei, urcați pe tractoare ca să nu se mai vândă nicio palmă de pământ străinilor. Fără haine, fără curent electric, poți să supraviețuiești. Fără pământul viu, care te hrănește, nu! Românii nu au găsit nici acum o formă a legii care să împiedice vânzarea terenurilor agricole către străini.

Sunt state membre UE care-și susțin financiar cetățenii să vină să cumpere terenurile în România. De ce? Pentru că piața terenurilor agricole în România este foarte jos, în comparație cu oricare stat din Uniunea Europeană. Este jos din cauza sărăciei românului. Țăranul ăla când vede că este batjocorit sub toate formele. Nu-i ia nimeni producția agricolă din poartă, orice face i se dă în cap, nivelul de susținere a activității agricole este unul dintre cele mai joase din Uniunea Europeană. Și atunci omul zice: păi, de ce să mai țin terenul?! Îl vând, a declarat Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), pentru Antena 3.

Pământ ieftin, forță de muncă ieftină, un rai pentru marile corporații decise să pună stăpânire pe tot pământul. Fermierii noștri mici, dezavantajați de subvențiile zgârcite și întârziate, fără putere financiară pentru a-și lucra pământul sunt repede convinși de un pumn de euro să vândă fâșia de pământ care-i hrănește. În opinia unui activist pentru drepturile fermierilor, Uniunea Europeană nu ar fi interesată să sprijine fermele mici.

Marile corporații conduc, guvernele doar le urmează. Marile corporații, lanțurile de supermarket-uri, guvernele și Uniunea Europeană, toate fac parte dintr-un mare club. Și tot ceea ce vor să obțină sunt bogăție și putere. În Europa de Est au fost oameni naivi, care abia au intrat în UE. Pământul este ieftin. Forța de muncă este ieftină prin comparație cu Vestul Europei. Și ce și-au spus: Haideți, băieți, să punem mâna cât timp e acolo. (...)

Aveți o comoară, am vizitat țara dumneavoastră. Este un loc minunat care este acaparat rapid de forțe cărora nu le pasă de frumusețea și bogăția peisajelor, de fermieri și experiența lor. Aveți o ultimă șansă! Guvernul vostru să lupte pentru voi, pentru cultura și mândria voastră, pentru produsele voastre de calitate, pentru frumusețea zonelor rurale. Încercați să le controlați înainte de a vă fi luate, a spus Sir Julian Rose, membru al Comitetului de Dezvoltare Rurală din Sud-Estul Angliei, co-președinte al Coaliției Internaționale pentru Salvarea Satelor din Polonia, pentru emisiunea În premieră, Antena 3.

Dacă fermierii polonezi au reușit să-și protejeze pământul, noi, românii suntem și acum la faza unor proiecte legislative. Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a declarat pe 7 iunie 2016, la protestul organizat în Parcul Izvor, că pregătește împreună cu Ministerul Agriculturii un proiect de lege care să pună frână străinilor dornici de pământ românesc.

Am găsit deja câteva soluții, vânzarea să fie liberă, dar foarte greu de accesat de către străini. Așa cum găsim și în legislația germană, în legislația olandeză și poloneză. Vom proceda ca și ceilalți pentru că așa este normal! Este prematur să vă spun ce reguli anume. Este un draft, deocamdată, spune Baciu.

24 de deputați au conceput deja un proiect de modificare a legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole. Inițiatorul este tânărul deputat Daniel Gheorghe. Proiectul fixează 8 reguli stricte pentru străinii care vor să dețină pământ în România. Agroinfo le-a publicat imediat după apariția acestui proiect, dar vi le reamintim.


1. Să folosească terenul pentru practicarea culturilor agricole în maximum 6 luni de la încheierea tranzacției și să păstrează destinația terenului;

2. Să nu dețină datorii la fisc în nicio țară inclusiv în România;

3. Să fie asociat în participațiune cu societăți, persoane fizice ori persoane juridice având capital autohton românesc, ponderea capitalului românesc în această asociere fiind de minimum 30%;

4. Să prezinte angajați români în proporție de minimum 60% la nivel de management și de 90% la nivel de forță de muncă

5. Să prezinte drept principal obiect de activitate al persoanei ori societății în cauză domeniul agricol;

6. Să nu deruleze activități economico-financiare prin sistemul de companii de tip off-shore

7. Se obligă să mențină terenul în bune condiții de agro-mediu în vederea preîntâmpinării degradării pământului;

8. Să prezinte garanții concrete în vederea protecției mediului, protecției muncii și a aplicării legislative românești în rol de preîntâmpinare a dezastrelor naturale și a accidentelor de orice fel.

Propunerea legislativă a fost trimisă la Senat. Așadar, așa cum spune Sir Julian Rose, avem o ultimă șansă: să mai salvăm ce a mai rămas din pământul nostru!

Sursa: Agroinfo.ro