Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că securitatea energetică a României e în pericol, iar opinia sa nu e singulară. Recent, un audit realizat de Curtea de Conturi arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, însă Ministerul Energiei susține că nu există niciun risc și că situația e sub control.
Securitatea unei țări nu ține doar de pericolul de a fi invadată, ci și de felul în care își poate asigura energia necesară. În România, subiectul securității energetice a fost abordat abia în ultimii ani, pe fondul exploziei prețurilor și al crizei cauzate de renunțarea UE la gazele rusești. Spre deosebire de România, în țări ca Austria și Germania, autoritățile au admis că există riscul unui blackout. Doar anul acesta în Germania au fost cel puțin trei avertizări că rețeaua națională electrică e în pericol să cadă informeaza adevarul.ro
Avem semnale de alarmă
În ultimii ani, în România, au existat semnale de alarmă. Un prim avertisment a fost la începutul anului 2021, când o parte a sistemului energetic din România a căzut pentru câteva ore bune, iar o parte a țării a rămas în beznă. Mai recent, pe 18 noiembrie, în acest an, s-a ajuns într-o situație delicată pe fondul închiderii reactorului 2 de la Cernavodă și a vântului puternic care a dus la decuplarea turbinelor eoliene, în timp ce în lipsa soarelui randamentul parcurilor fotovoltaice a fost aproape de zero.
Toate acestea, coroborate cu faptul că în ultimii ani România a închis o mulțime de termocentrale și alte capacități de producție a energiei, fără a le înlocui cu alte surse, puteau duce la o cădere a rețelei naționale. Cu acest prilej s-a dovedit din nou că, deși utile într-un mix energetic mai ales pe timpul verii, turbinele eoliene și panourile solare produc totuși insuficientă energie, mai ales pe timpul iernii.
„Adevărul” a discutat despre toate aceste probleme cu Cosmin Păcuraru, reputat consultant în domeniul energiei, expert în securitatea energetică. Păcuraru are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj cu o teză depre securitatea energetică a României. El este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia, o problemă de securitate națională” (2022), dar și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale. În opinia sa, mai grav decât un blackout de moment, România se îndreaptă încet, dar sigur în direcția unui colaps energetic și riscă să nu își mai poată asigura securitatea energetică.
Regenerabilele nu pot face minuni
Mai mulți factori ar face ca acest parcurs să fie inevitabil. Contextul geopolitic care a dus la o adevărată criză energetică în toată Europa, plus recentul război din Orientul Mijlociu complică și mai mult lucrurile. Asta deși România, spre deosebire de celelalte țări membre UE (cu excepția Olandei), dispune de zăcăminte importante de gaze. Cu toate acestea, România nu a fost capabilă până acum să exploateze aceste rezerve. Dar asta nu e tot.
„Se zice că ar fi vreo 10 miliarde de metri cubi pe rezerva de mică adâncime pe care o exploatează Black Sea Oil & Gas. S-ar putea să fie mai mult. Se apreciază că ar fi vreo 100 de miliarde de metri cubi pe Neptun Deep, care este un rezervor energetic de mare adâncime. Problema este că diferența dintre cele două este că Black Sea Oil & Gass exploatează, extrage gaz de la câteva zeci de kilometri de litoralul Mării Negre, pe când cine ar trebui să extragă din Neptun Deep și-ar amplasa sondele de foraj și extracție la câteva sute de kilometri, 350-450 de kilometri, foarte aproape de zona Crimeei, adică zona pe care Rusia ar controla-o. Aici avem un asterisc, dacă stăm să ne uităm pe cum a evoluat războiul Ucraina-Federația Rusă în Marea Neagră”, spune Păcuraru.
Situația este mai complicată decât pare în acest moment, iar exploatarea zăcămintelor ar putea fi amânată ani buni, în funcție de cât va dura războiul: „E adevărat, autoritățile române sunt foarte optimiste, dar eu cred că nu se vor face primele extracții decât numai după terminarea conflictului Ucraina-Federația Rusă. De ce? Pentru că stăm să ne uităm cât costă acum transportul prin Marea Neagră, vedem că asigurările navelor au devenit, din câte știu, de zece ori mai scumpe și, din când în când, se mai întâmplă diverse accidente, inclusiv niște mine care au ajuns pe litoralul românesc sau bulgar. Iar asta înseamnă că alte mine ar putea ajunge în zonele de extracție Neptun Deep.”
O problemă cel puțin la fel de mare este că România a închis o bună parte a capacităților sale de producție, înainte ca în locul lor să fie puse altele.
„Multe capacități de producție pe gaz și pe cărbune au fost închise și în continuare se vor închide, dar nu că dorește UE, ci pentru că sunt vechi și oricum sunt ieșite din perioada normală de viață. În România, acum 20 de ani, funcționau cam 200 de sisteme SACET, iar azi am ajuns la 46. Asta înseamnă că s-au pierdut capacități mari de producție de energie electrică și de producție de energie termică. Problema e că nu s-au înlocuit cu nimic”, spune Păcuraru.
Și chiar dacă în ultimii ani s-au pus în funcțiune capacități destul de multe de energie eoliană, de energie solară, parcurile fotovoltaice, la fel ca și turbinele eoliene, au un randament extrem de slab, mai ales în sezonul rece, adică exact atunci când ar fi mai mare nevoie de ele.
„La energia obținută din combustibili fosili avem randamente, de fapt se numește factor de capacitate, care poate ajunge la 90%. Asta înseamnă că 90% din timp aceste capacități dau energia maximă pentru care au fost proiectate. Iar energia nucleară a fost de circa 95%”, explică el.
În schimb, în regenerabilul pe care se pune accentul în mod greșit, factorul de capacitate este foarte mic. Spre exemplu, cu actuala tehnologie, factorul de capacitate al energiei solare e unul redus.
„Acest factor de capacitate sună cam așa: 10% pe solar. Ce înseamnă 10%? Să ne amintim totuși că soarele nu strălucește decât în timpul zilei, că dacă stăm să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat când au fost furtunile de zăpadă în Dobrogea, de fapt, în toată țara nu a fost vremea bună, cam 2% a contribuit solarul la consumul de energie național. Vedem că nici eolianul nu funcționează tot timpul. Factorul de capacitate în eolian a fost 27% anul trecut. Aici trebuie spus că România nu are decât un singur culoar de vânt. Marea Neagră, Dobrogea, cu strâmtarea zonei de vânt Brăila, Galați, dacă ajunge și la Vaslui e bine”, avertizează el.
Se adună norii negri
Ținând cont că urmează noi lucrări de mentenanță la centrala nucleară de la Cernavodă, la orizont apar nori negri.
„2026 - 2027 reprezintă un mare gol în producerea energiei electrice. E posibil să ne trezim că vom avea nevoie de energie și noi să nu putem să o producem. Lucru care se întâmplă și acum, deoarece România a devenit un importator net de energie electrică. Problema este că atunci s-ar putea să avem nevoie de atât de multă energie electrică încât capacitatea de interconexiune dintre România și celelalte țări să nu o acopere”, este semnalul de alarmă tras de Păcuraru.
Mai multe pe adevarul.ro
0 Comentarii