Piramida structurilor de represiune a Revoluției de la Timișoara. Între 16 și 20 decembrie 1989: 71 de morți și 253 de răniți

În urma represiunilor forțelor de ordine, în perioada 16-20 decembrie 1989, au murit 71 de oameni și au fost răniți 253. Cele mai multe victime, 287 de morți și 224 de răniți, au fost în 17 decembrie. Acțiunile represive s-au derulat sub coordonarea unei echipe condusă direct de la București.

În primă fază, represiunea a fost condusă de la București, în virtutea sistemului centralist, prin intermediul instituțiilor de partid și administrative locale, împreună cu unități din zonă ale MI și MAPN informeaza adevarul.ro

Din 17 decembrie, mai multe cadre cu funcții importante au sosit pe rând la Timișoara: șefii importanți din Ministerul Justiției, de Interne, Apărare Naționale, Procuratura Generală, dar și activiști de partid de nivel înalt. Dar și Ion Coman, secretar pe probleme speciale al CC al PCR. În 20 decembrie vine inclusiv Constantin Dăscălescu, prim ministru al RSR.

În arhivele Memorialului Revoluției se găsesc toate cadrele care au organizat și condus represaliile de la Timișoara. Cu nume, prenume, unități, ce a făcut fiecare etc.

„Prin acțiunea conjugată a forțelor aflate sub comanda fostului secretar al CC al PCR, Coman Ion, se urmărea, în primul rând, lichidarea demonstranților, iar nu anihilarea celor care, profitând de evoluția evenimentelor, au comis acte de distrugere sau sustragere”, aflăm în sentința dată în Procesul de la Timișoara, din 9 decembrie 1991.

De la vârful piramidei

Echipa de la Buurești care a coordonat activitatea forțelor de represiune de la Timișoara a fost formată din Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Emil Bobu (secretar al CC al PCR), Manea Mănescu (viceprimministru al Guvernului), Tudor Postelnicu (ministru de Interne), Vasilea Milea (ministrul Apărării Naționale), Nicolae Popovici (procuror general al RSR), Maria Bobu (ministrul Justiției) și Iulian Vlad (directorul Departamentului Securității Statului).

Aceștia au dispus măsuri de represiune față de persoanele care manifestau în favoarea libertății și democrației fie prin prin subordonații aflați la conducerea unor instituții și unități militare din zonă, fie prin reprezentanți de la centru trimiși de la București.

Acțiunile lor au fost susținute intens de imensul sistem represiv al statului comunist.

Între persoanele venite de la centru s-au remarcat Ion Coman (secretar al CC al PCR), care a coordonat toate activitățile forțelor de represiune, Gheorghe Diaconescu (procurorul general adjunct), Nicolae Bracaciu (adjunct al ministerului Justiției), Ilie Matei (secretar al CC al PCR), fost prim secretar al Comitetului Județean de Partid Timiș, Cornel Pacoste, prim-vicepremier al RSR, Nicolae Mihalache, adjunct al șefului secției de organizare a CC al PCR, Constantin Nuță, ministrul adjunct la Interne și șeful Miliției, Ștefan Gușă, șef al Marelui Stat Major, Victor Atanasie Stănculescu, adjunct al MapN, Mihai Chițac, comandantul Trupelor Chimice din MapN, Velicu Mihalea, adjunct al șefului Miliției, Emil Macri, șef al Direcției Contrainformații Economice din cadrul Securității, Nicolae Ghircoiaș, directorul Institutului de Tehnică Criminalistică al MI, Dumitru Roșoiu, șeful Serviciului Judiciar din Miliție, Tudor Stănică, șeful Direcției de Cercetări Penale din Miliție, Mihai Onțanu, adjunctul șefului Direcției de Cercetări Penale din Miliție, Gheorghe Carașcă, adjunctul șefului Direcției de Cercetări Penale din cadrul Securității, Dumitru Ștefan, locțiitor al șefului Direcției Circulației din Miliție, Ilie Voicu, locțiitor al șefului Direcției de Contraspionaj din cadrul Securității, Gabriel Anastasiu, locțiitor al șefului Direcției de Informații Interne din cadrul Securității, Dan Nicolici, șeful Centrului de informare-documentare din cadrul Miliției, Gheorghe Glăvan, șeful informativ din USLA, Gheorghe Manta, instructor la Comitetul Central al PCR, Florea Cârneanu, locțiitor al comandamentului de Apărare Antiaeriană a Teritoriului, Dumitru Ionescu, ofițer la Marele Stat Major al Armatei, Teodor Ardelean, ofițer la Marele Stat Major al Armatei și Gheorghe Radu, locțiitor al șefului Direcției Operații din Marele Stat Major.

Comandantul local de „apărare"

La nivel județean, comandamentul de represiune (numit “Apărare” în documentele oficiale) era condus de prim secretarul Radu Bălan. Era sprijinit de Vasile Bolog, secretarul cu propaganda, Florea Sofronie, Viorica Boiborean și Teodora Avram, dar și de alți membri ai Comitetului Județean de Partid.

La municipiu era primarul Petru Moț și Ioan Rotărescu, secretar cu problem organizatorice.

„Demonstranții au fost atacați cu brutalitate în seara zilei de 16 decembrie 1989 de plutoane de intervenție ale Miliției și subunități de Trupe de Securitate și de Pompieri, care au folosit împotriva lor bastoane, gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Prin aceste acte de violență, inculpații Radu Bălan și Ilie Matei, care au refuzat să aibă discuții deschise cu masele de demonstranți, și-au manifestat intenția vădită de a reprima orice mișcare antiidictatorială”, mai aflăm din Procesul de la Timișoara.

Au existat ofițeri veniți din diverse zone ale țării care care, alături de structurile locale ale MI și MApN, au executat o gamă largă de activități, s-au ocupat de obținerea de informații, atât prin filaj și infiltrare în mulțime, cât și de interogarea persoanelor reținut în Penitenciar și Arestul Miliției, dar și a persoanelor rănite aflate în spitale.

Mai multe pe adevarul.ro