Adrian David are 25 de ani și este professor de istorie la școala din Avrig. Iubește folclorul și tradițiile, iar marele lui talent este confecționarea de opinci. A înființat și un muzeu, cu banii strânși din bursa de la facultate, chiar în casa în care locuiește, pe care îl poate vizita oricine,
gratis. Aici sunt expuse opinci și unelte vechi, folosite în trecut pentru munca la câmp, în pădure sau prin atelierele meșteșugărești. „Pe unele le-am strâns din gunoi, pe altele din pivnițe sau poduri.”
Povestea lui este publicată de reprezentanții Consiliului Județean Sibiu pe pagina de facebook a instituției.
„Tatăl meu este instalator și iubește tradițiile. Nu era sărbătoare la care să nu ma ia cu el. Am învățat să colind, să mă bucur de portul popular al bunicilor noștri, de cântecele și dansul lor. Din dragoste și respect pentru toate acestea, alături de tatăl meu, am amenajat un muzeu chiar în casa în care locuim,” le-a spus tânărul celor de la județ.
Povestea lui este publicată de reprezentanții Consiliului Județean Sibiu pe pagina de facebook a instituției.
„Tatăl meu este instalator și iubește tradițiile. Nu era sărbătoare la care să nu ma ia cu el. Am învățat să colind, să mă bucur de portul popular al bunicilor noștri, de cântecele și dansul lor. Din dragoste și respect pentru toate acestea, alături de tatăl meu, am amenajat un muzeu chiar în casa în care locuim,” le-a spus tânărul celor de la județ.
Pentru muzeul amenajat la etaj, Adrian a avut nevoie de bani. Și-a folosit întreaga bursă de merit pe care a obținut-o pe vremea studenției, dar și a celor doi ani de masterat. A absolvit Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” Sibiu devenind profesor de istorie. În plus, predă Etnografie și Folclor la Palatul Elevilor – Clubul Avrig, mergând și în școlile din localitățile învecinate Bradu, Mârșa și Săcădate.
Marele talent al tânărului dascăl avrigean este confecționatul de opinci. A obținut locul I la faza națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale”, în anul 2017.
„Muzeul Astra, care a organizat concursul, mi-a schimbat viața pentru că aici am ajuns să cunosc o mulțime de oameni pentru care tradițiile sunt ceva sfânt, care merită promovat. Am fost vizitați de participanții la Summitul de la Sibiu al liderilor UE, din 2019. Am fost mândri că suntem români și că avem ce arăta lumii,” le-a povestit Adrian David celor de la Consiliul Județean Sibiu.
Pentru opinci, folosește piele de vițel. „Înainte, opincile se făceau din piele de porc, însă oricine știa că ele nu trebuie lăsate afară din casă pentru că le rodeau câinii și pisicile,” spune tânărul.
Cea mai trainică opincă este cea folosită de ciobani
La doar 20 de kilometri de Avrig se află Cârțișoara, sat din care a plecat Badea Cârțan, un cioban care avea să intre în istorie ca luptător pentru identitatea națională a românilor din zona Transilvaniei, din timpul Imperiului Austro-Ungar. Încălțat cu opinci, Badea Cârțan a ajuns, pe jos, la Roma. În ianuarie 1896, ciobanul a dormit lângă Columna lui Traian : „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci.”
Cea mai trainică opincă este cea folosită de ciobani, groasă, făcută din piele de vițel, este de părere profesorul. Ele puteau fi pingelite tot cu bucăți din piele. După Primul Război Mondial au apărut cele din cauciuc de mașină, mult mai rezistente, însă mai incomode, spune Adrian, care este de părere că Badea Cârțan a folosit 3-4 perechi de opinci ciobănești pentru a ajunge în fosta capitală a Imperiului Roman.
Mai multe pe turnulsfatului.ro
0 Comentarii