Apă, grăsime, zgârciuri, o lungă listă de aditivi şi foarte puţină carne este reţeta "secretă" a parizerului din supermaketuri. De altfel, multe salamuri conţin o combinaţie îngrijorătoare de ingrediente cancerigene, într-o ţară unde mezelurile nu lipsesc de pe mese.
Problema nu este însă cantitatea, ci calitatea. Producătorii sunt lăsaţi să pună pe raft produse care conţin carne doar pe etichetă. Legislaţia este extrem de permisivă. Urmăriţi un nou episod din campania Ce ne puneţi în mâncare?Parizerul. Văr bun cu mortadella, a văzut lumina zilei într-o măcelărie din Bologna. Noi, l-am cunoscut în comunism. Erau vremuri grele, când magazinele, ca şi burţile românilor, erau mai mult goale. Parizerul a venit ca o alternativă la carnea care nu se găsea. Gospodinele cu imaginaţie şi familie numeroasă reuşeau să facă din el un meniu complet. Dimineaţa, parizer pe pâine, la prânz parizer prăjit iar seara parizer pane. Gustul de atunci pare azi istorie.
"Natural, fără chimicale, doar din carne de pasăre, atat de frumos arata, este spectaculos de gustos. Se păstrează la frigider o saptamana, nu mai mult pentru ca este fără conservanţi", a declart Gina Bradea, blogger culinar.
Ce conţine de fapt parizerul
Astăzi, doar cine e cu adevărat talentat în bucătărie mai poate reproduce reţeta veche de peste 70 de ani. În schimb, parizerul, e cum se spune, pe toate drumurile. Gustul face diferenţa. Şi, mai ales compoziţia.
"Cele trei probe de parizer aduse ne demonstrează faptul că parizerul este un produs ieftin. Raportul de zgârciuri la carne. Avem puţină carne. Cel mai scump ingredient este pus cât se poate de puţin. În rest avem emulsie de şoric, avem apa, alte ingrediente non-carnate. Nu este o neconformitate legată de siguranţă alimentară, este o neconformitate care ne afectează regimul nutriţional şi buzunarul", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Este, de fapt, concluzia tristă a ultimilor ani, atunci când vine vorba de mezelurile din magazine. Un cocktail periculos de ingrediente. Un studiu recent arată că un platou cu crenvursti, salam, parizer, şuncă şi mititei conţine peste 120 de E-uri. Şi mulţi aditivi. Lipseşte, însă, tot mai mult, ceea ce ar trebui să fie ingredientul de bază - carnea. Rezultatele analizelor de laborator arată asta şi în cazul crenvurştilor.
"Carnea dezosată mecanic este de exemplu carnea care rezultă de pe carcasa de pasăre, care a fost deja înlăturat, pieptul, carnea, pulpele, tot, acea carcasă trece printr-o maşină", a declarat Dana Tănase, director Asociaţia Română a Cărnii.
Din cele nouă probe de parizer, crenvursti si suncă de praga, analizate în laborator, 3 NU au trecut testul. Grav este că aceste produse ajung pe mesele foarte multor oameni. 7 din 10 români mănâncă mezeluri săptămânal. Iar în fiecare lună un român consumă peste 1 kg de salam, parizer, crenvursti sau carnati. Parizerul şi cârnaţii sunt în topul preferinţelor. Nu cantitatea e însă problema aici, ci faptul că sunt mezeluri de o calitatea îndoielnică, pline de aditivi cu efecte devastatoare pentru sănătatea noastră.
"Parizerul face parte din categoria alimentelor ultra procesate asociate riscului de cancer de colon, riscului de boli cardiovasculare, dar si riscului de obezitate. Noi nu putem controla ce vedem în acea pastă. Deci trebuie să încercam să alegem, să ne uităm bine pe eticheta, să fim conştienţi dacă mâncăm carne sau mâncăm aditivi, apa şi grăsime, pe de altă parte, să fim foarte atenţi şi la cantitatea de sare", a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist.
"Citirea etichetei este importantă. Dacă găsim produse semipreparate din carne unde primul ingredient nu este carnea atunci înseamnă că nu e foarte multă carne, pentru că ingredientele sunt în ordine descrescătoare", a declarat Sorin Mierlea, Asociaţia Infocons.
„Noi am încercat ca acest produs emblematic pentru țara noastră să îl facem specialitate tradițională garantată, să îl înregistrăm în schemele de calitate europeană, astfel încât doar cei care respectă rețeta să îi poată spune parizer de vacă. Era vorba despre parizerul de vacă. Surpriza a fost în piață, când am fost într-un magazin în care am prezentat un sandviș cu acest parizer și am întrebat populația, consumatorul, cum i se pare. Consumatorul român nu mai este obișnuit cu gustul parizerului românesc de pe vremuri, în sensul în care majoritatea a spus: „De ce este atât de consistent?” Pentru consumatorul român trebuie să-l reeducăm în raport cu gustul copilăriei. Pentru că, în clipa în care tu vrei să ai un parizer la un anumit preț, ca și comerciant, este foarte greu pentru un procesator să se încadreze în acel preț doar folosind o anumită cantitate de carne”, a declarat Dana Tănase, director Asociația Română a Cărnii.
Legislaţia din România însă este mult prea îngăduitoare cu producătorii. Ordinul care reglementează comercializarea produselor din carne nu a mai fost actualizat din 2006. Aşa că multe mezeluri sunt făcute la limita legii. Când vine vorba de şunci, rulade sau afumături, legea nu spune, de exemplu, care e cantitatea maximă de apă permisă. Ordinul este semnat de Ministerul Agriculturii, Autoritatea sanitara veterinara si autoritatea pentru protecţia consumatorului.
"Natural, fără chimicale, doar din carne de pasăre, atat de frumos arata, este spectaculos de gustos. Se păstrează la frigider o saptamana, nu mai mult pentru ca este fără conservanţi", a declart Gina Bradea, blogger culinar.
Ce conţine de fapt parizerul
Astăzi, doar cine e cu adevărat talentat în bucătărie mai poate reproduce reţeta veche de peste 70 de ani. În schimb, parizerul, e cum se spune, pe toate drumurile. Gustul face diferenţa. Şi, mai ales compoziţia.
"Cele trei probe de parizer aduse ne demonstrează faptul că parizerul este un produs ieftin. Raportul de zgârciuri la carne. Avem puţină carne. Cel mai scump ingredient este pus cât se poate de puţin. În rest avem emulsie de şoric, avem apa, alte ingrediente non-carnate. Nu este o neconformitate legată de siguranţă alimentară, este o neconformitate care ne afectează regimul nutriţional şi buzunarul", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Este, de fapt, concluzia tristă a ultimilor ani, atunci când vine vorba de mezelurile din magazine. Un cocktail periculos de ingrediente. Un studiu recent arată că un platou cu crenvursti, salam, parizer, şuncă şi mititei conţine peste 120 de E-uri. Şi mulţi aditivi. Lipseşte, însă, tot mai mult, ceea ce ar trebui să fie ingredientul de bază - carnea. Rezultatele analizelor de laborator arată asta şi în cazul crenvurştilor.
"Era şi o glumă mai veche despre salamul cu cal şi pui al cărui ingrediente erau - un cal şi un pui. Cam la fel sunt şi aceşti crenvurşti cu pui, au puţin pui în ingrediente. Dar mai au si altceva, au un conţinut mare de calciu. Ne face pe noi să credem, deşi nu e declarat pe eticheta, avem carne dezosată mecanic. Şoricul în sine nu e o sursă de calciu. Emulsia e şoric de proastă calitate poate conţine resturi de os sau de zgârciuri, care pot aduce calciu în emulsie", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
"Carnea dezosată mecanic este de exemplu carnea care rezultă de pe carcasa de pasăre, care a fost deja înlăturat, pieptul, carnea, pulpele, tot, acea carcasă trece printr-o maşină", a declarat Dana Tănase, director Asociaţia Română a Cărnii.
Din cele nouă probe de parizer, crenvursti si suncă de praga, analizate în laborator, 3 NU au trecut testul. Grav este că aceste produse ajung pe mesele foarte multor oameni. 7 din 10 români mănâncă mezeluri săptămânal. Iar în fiecare lună un român consumă peste 1 kg de salam, parizer, crenvursti sau carnati. Parizerul şi cârnaţii sunt în topul preferinţelor. Nu cantitatea e însă problema aici, ci faptul că sunt mezeluri de o calitatea îndoielnică, pline de aditivi cu efecte devastatoare pentru sănătatea noastră.
"Parizerul face parte din categoria alimentelor ultra procesate asociate riscului de cancer de colon, riscului de boli cardiovasculare, dar si riscului de obezitate. Noi nu putem controla ce vedem în acea pastă. Deci trebuie să încercam să alegem, să ne uităm bine pe eticheta, să fim conştienţi dacă mâncăm carne sau mâncăm aditivi, apa şi grăsime, pe de altă parte, să fim foarte atenţi şi la cantitatea de sare", a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist.
"Citirea etichetei este importantă. Dacă găsim produse semipreparate din carne unde primul ingredient nu este carnea atunci înseamnă că nu e foarte multă carne, pentru că ingredientele sunt în ordine descrescătoare", a declarat Sorin Mierlea, Asociaţia Infocons.
Dar cel care cumpără ori nu e informat corect ori nu ştie să se informeze. În plus, oamenii pare că s-au obişnuit cu gustul acesta de mezeluri care conţin tot mai mult "altceva" decât carne.
„Noi am încercat ca acest produs emblematic pentru țara noastră să îl facem specialitate tradițională garantată, să îl înregistrăm în schemele de calitate europeană, astfel încât doar cei care respectă rețeta să îi poată spune parizer de vacă. Era vorba despre parizerul de vacă. Surpriza a fost în piață, când am fost într-un magazin în care am prezentat un sandviș cu acest parizer și am întrebat populația, consumatorul, cum i se pare. Consumatorul român nu mai este obișnuit cu gustul parizerului românesc de pe vremuri, în sensul în care majoritatea a spus: „De ce este atât de consistent?” Pentru consumatorul român trebuie să-l reeducăm în raport cu gustul copilăriei. Pentru că, în clipa în care tu vrei să ai un parizer la un anumit preț, ca și comerciant, este foarte greu pentru un procesator să se încadreze în acel preț doar folosind o anumită cantitate de carne”, a declarat Dana Tănase, director Asociația Română a Cărnii.
Legislaţia din România însă este mult prea îngăduitoare cu producătorii. Ordinul care reglementează comercializarea produselor din carne nu a mai fost actualizat din 2006. Aşa că multe mezeluri sunt făcute la limita legii. Când vine vorba de şunci, rulade sau afumături, legea nu spune, de exemplu, care e cantitatea maximă de apă permisă. Ordinul este semnat de Ministerul Agriculturii, Autoritatea sanitara veterinara si autoritatea pentru protecţia consumatorului.
.webp)
.webp)
.webp)
0 Comentarii