Mobilizare masivă la granița cu Ucraina. De ce trimite Ministerul Apărării mai mulți militari și mai multă tehnică în zona Dobrogei

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat luni, 19 ianuarie, o posibilă extindere a dispozitivelor militare în zona Dobrogei, ca răspuns la incidentele repetate cu drone de la granița cu Ucraina. În ciuda unei mobilizări deja masive, ministrul recunoaște că există o vulnerabilitate tehnică majoră, anumite drone rusești reușind să evite radarele actuale și prăbușindu-se pe teritoriul românesc înainte de a fi interceptate.

Ministrul Apărării a declarat, pentru Digi24, că nicio tehnologie actuală nu poate reduce la zero probabilitatea unui incident cu drone. Radu Miruță a admis că există scenariul în care un aparat de zbor rusesc ar putea ajunge în zone populate din România, însă a ținut să precizeze că, din punct de vedere statistic și tehnic, acest risc rămâne unul extrem de redus.

Referindu-se la extinderea dispozitivului militar, Miruță a spus că este vorba despre câteva zeci de cadre militare, radare și sisteme GEPARD, care pot ținti și lovi aparatele de zbor ale Kremlinului, potrivit sursei citate.

"Mărim dispozitivul din zonă. Și cu personal, și cu tehnică. Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi.

Vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție", a afirmat Miruță.

O dronă militară, suspectată a fi de proveniență rusă, a fost descoperită sâmbătă, 17 ianuarie 2026, în curtea unei case din localitatea Tănăsoaia, județul Vrancea. Deși zona se află la peste 90 km de granița cu Ucraina, sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) nu au recepționat semnale radar despre pătrunderea aparatului în spațiul aerian național. În prezent, autoritățile nu pot stabili cu exactitate momentul prăbușirii, în timp ce specialiști ai SRI și MApN analizează fragmentele ridicate de la fața locului.

"Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot. Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce", a explicat ministrul Apărării.