Au trecut opt luni de când Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, ca declarațiile de avere să nu mai fie postate pe site-ul ANI și nici pe paginile online ale instituțiilor publice. Ce înseamnă asta? Averi la secret peste patru luni.
Vom avea primul an în care vor respira liniștiți. Ei, nu noi. Primul an în care nimeni nu își mai bagă nasul în conturile demnitarilor, nu le mai caută vilele, mașinile. Au pus un zid în fața investigațiilor de presă. Toată responsabilitatea este aruncată de clasa politică în cârca unei instituții în comă – ANI. Știți care a fost pentru Curtea Constituțională problema societății? CCR consideră că viața privată este încălcată dacă poporul vede ce mașini și case au demnitarii. Practic, prea multă transparență strică, problema corupției este minoră.
„Posibilitatea ca orice persoană să acceseze aspecte detaliate ale situației financiare și materiale ale declarantului și familiei acestuia determină o fragilizare a securității persoanei, dar și a demnității sale”, ne-a transmis CCR.
Judecătorii au decis, Parlamentul a aplaudat pe sub masă. Ce a făcut Legislativul după decizia CCR din mai 2025 care secretizează declarațiile de avere? Nimic în opt luni.
S-a făcut că lucrează în timp ce se tace complice. Nu doar că nu a făcut nimic în 45 de zile, termenul în care trebuia să pună legea în acord cu decizia CCR, nu a produs nimic în 250 de zile. Marile partide nu au mimat că depun vreun proiect care să pună legea în acord cu decizia Curții.PSD, PNL și UDMR, partide aflate în Coaliția de guvernare, așteaptă marea eliberare.
În fiecare an, în luna iunie, există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese. 2026 este anul izbăvirii. Declarațiile se vor depune în acest an, în secret, doar la ANI. Publicul nu mai are acces la ele.
CCR i-a salvat. Pe lista celor care au fost de acord cu această mutilare a declarațiilor de avere se numără, fără mari surprize, judecătorii susținuți de PSD precum Cristian Deliorga sau Gheorghe Stan.
Mătușa Tamara. Cum dispar soțiile sau soții din declarațiile de avere
Dar CCR nu a decis doar că declarațiile de avere nu mai sunt publice. A mai pus ceva.
Vă aduceți aminte cum a fost înlăturat Adrian Năstase din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Pentru cei tineri, Adrian Năstase, fost președinte PSD, a fost la un pas să ajungă președintele României în 2004. Ulterior, a fost condamnat pentru fapte de corupție. Soției lui Năstase i-a răsărit o moștenire de 400.000 de dolari de la o mătușă. Mătușa Tamara era numele ei.
Bineînțeles, totul era o scamatorie, fapt pentru care, chiar colegii din PSD l-au înlăturat pe Năstase din funcție în „noaptea cuțitelor lungi”. Asta e istorie, s-a întâmplat acum 20 de ani.
De ce am dat exemplul soției lui Adrian Năstase? Pentru că decizia CCR din 2025 prevede că demnitarii nu ar trebui să depună nici la ANI informații despre averea partenerilor de viață.
Deși istoria ne învață că unele lucruri au fost utile societății, CCR vede invers.
Prin declarațiile de avere și interese am aflat ce proprietăți au demnitarii, ce mașini dețin, banii din conturi și veniturile anuale. Uneori, ce au moștenit. Declarațiile de avere au fost publice pentru oricine dorea să le analizeze, nu doar pentru presă. De asemenea, am putut verifica lista contractelor cu statul. Aceste documente au fost o sursă de informații pentru jurnaliștii de investigație.
Vă dați seama bucuria partidelor când au scăpat de toate aceste probleme?
Lucrurile nu stau diferit în tabăra PNL. S-au făcut scenarii, s-a lucrat, s-a constatat că nu vor face nimic. Nici la UDMR nu există vreo preocupare pentru subiect.
Sunt voci din Parlament care spun că vom avea “cel mult o declarație publică de interese financiare al cărei conținut să valorifice elementele de încadrare a intereselor lor financiare/patrimoniale în anumite segmente și praguri valorice, fără a fi detaliate”. Adică ce regăsim în decizia Curții.
Useriștii au încercat. Au depus în octombrie 2025 un proiect de lege în Parlament. Inițiativa lor, dacă va fi votată, ar menține caracterul public al declarațiilor de avere. Nu s-a întâmplat nimic cu acest proiect de lege timp de două luni, la începutul lunii decembrie a fost trimisă în Camera Deputaților.
O instituție în comă
Ajungem pe firul poveștii la Agenția Națională de Integritate, singura instituție care va avea acces la declarațiile de avere și interese.
Instituția este condusă de un vicepreședinte, care a picat, în ianuarie, concursul pentru ocuparea funcția de președinte. Pentru ca tabloul să fie complet, ANI nu are nici un secretar general..
La concursul din luna ianuarie, cea mai mare notă obținută de un candidat pentru șefia Agenției a fost 6. Este nota vicepreședintelui ANI. Celelalte persoane care au candidat au luat 4 și 5. Următorul concurs este, probabil, în luna mai. Deci este foarte posibil ca atunci când parlamentarii își depun declarațiile de avere, ANI să nu aibă o conducere validată de Parlament.
„Decizia CCR poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, susținea ANI în mai 2025.
„Posibilitatea ca orice persoană să acceseze aspecte detaliate ale situației financiare și materiale ale declarantului și familiei acestuia determină o fragilizare a securității persoanei, dar și a demnității sale”, ne-a transmis CCR.
Judecătorii au decis, Parlamentul a aplaudat pe sub masă. Ce a făcut Legislativul după decizia CCR din mai 2025 care secretizează declarațiile de avere? Nimic în opt luni.
S-a făcut că lucrează în timp ce se tace complice. Nu doar că nu a făcut nimic în 45 de zile, termenul în care trebuia să pună legea în acord cu decizia CCR, nu a produs nimic în 250 de zile. Marile partide nu au mimat că depun vreun proiect care să pună legea în acord cu decizia Curții.PSD, PNL și UDMR, partide aflate în Coaliția de guvernare, așteaptă marea eliberare.
În fiecare an, în luna iunie, există obligația depunerii declarațiilor de avere și interese. 2026 este anul izbăvirii. Declarațiile se vor depune în acest an, în secret, doar la ANI. Publicul nu mai are acces la ele.
CCR i-a salvat. Pe lista celor care au fost de acord cu această mutilare a declarațiilor de avere se numără, fără mari surprize, judecătorii susținuți de PSD precum Cristian Deliorga sau Gheorghe Stan.
Poate asta așteaptă clasa politică. Să scape, după 20 de ani, de stresul declarațiilor de avere. Unii au furat deja din cașcaval. Victor Ponta, fost candidat la prezidențiale, nu și-a mai publicat declarația de avere pe site-ul Camerei Deputaților în iunie 2025.
Mătușa Tamara. Cum dispar soțiile sau soții din declarațiile de avere
Dar CCR nu a decis doar că declarațiile de avere nu mai sunt publice. A mai pus ceva.
Vă aduceți aminte cum a fost înlăturat Adrian Năstase din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Pentru cei tineri, Adrian Năstase, fost președinte PSD, a fost la un pas să ajungă președintele României în 2004. Ulterior, a fost condamnat pentru fapte de corupție. Soției lui Năstase i-a răsărit o moștenire de 400.000 de dolari de la o mătușă. Mătușa Tamara era numele ei.
Bineînțeles, totul era o scamatorie, fapt pentru care, chiar colegii din PSD l-au înlăturat pe Năstase din funcție în „noaptea cuțitelor lungi”. Asta e istorie, s-a întâmplat acum 20 de ani.
De ce am dat exemplul soției lui Adrian Năstase? Pentru că decizia CCR din 2025 prevede că demnitarii nu ar trebui să depună nici la ANI informații despre averea partenerilor de viață.
Deși istoria ne învață că unele lucruri au fost utile societății, CCR vede invers.
Prin declarațiile de avere și interese am aflat ce proprietăți au demnitarii, ce mașini dețin, banii din conturi și veniturile anuale. Uneori, ce au moștenit. Declarațiile de avere au fost publice pentru oricine dorea să le analizeze, nu doar pentru presă. De asemenea, am putut verifica lista contractelor cu statul. Aceste documente au fost o sursă de informații pentru jurnaliștii de investigație.
Vă dați seama bucuria partidelor când au scăpat de toate aceste probleme?
„Din moment ce este decizia CCR, ce poate să facă PSD?”, este scuza perfectă pentru liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Ștefan Popa. Într-o discuție cu HotNews.ro, recunoaște că PSD nu a discutat despre decizia CCR și nici ce se poate face în Parlament.
Lucrurile nu stau diferit în tabăra PNL. S-au făcut scenarii, s-a lucrat, s-a constatat că nu vor face nimic. Nici la UDMR nu există vreo preocupare pentru subiect.
Sunt voci din Parlament care spun că vom avea “cel mult o declarație publică de interese financiare al cărei conținut să valorifice elementele de încadrare a intereselor lor financiare/patrimoniale în anumite segmente și praguri valorice, fără a fi detaliate”. Adică ce regăsim în decizia Curții.
Useriștii au încercat. Au depus în octombrie 2025 un proiect de lege în Parlament. Inițiativa lor, dacă va fi votată, ar menține caracterul public al declarațiilor de avere. Nu s-a întâmplat nimic cu acest proiect de lege timp de două luni, la începutul lunii decembrie a fost trimisă în Camera Deputaților.
O instituție în comă
Ajungem pe firul poveștii la Agenția Națională de Integritate, singura instituție care va avea acces la declarațiile de avere și interese.
ANI este în comă, iar politicienii știu asta. Site-ul de investigații Snoop.ro a scris, în luna ianuarie, că Agenția nu are un președinte votat de Senat din iulie 2025.
Instituția este condusă de un vicepreședinte, care a picat, în ianuarie, concursul pentru ocuparea funcția de președinte. Pentru ca tabloul să fie complet, ANI nu are nici un secretar general..
La concursul din luna ianuarie, cea mai mare notă obținută de un candidat pentru șefia Agenției a fost 6. Este nota vicepreședintelui ANI. Celelalte persoane care au candidat au luat 4 și 5. Următorul concurs este, probabil, în luna mai. Deci este foarte posibil ca atunci când parlamentarii își depun declarațiile de avere, ANI să nu aibă o conducere validată de Parlament.
„Decizia CCR poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, susținea ANI în mai 2025.
.webp)
.webp)
0 Comentarii