Tăierea pensiilor magistraților este constituțională, au decis azi judecătorii CCR. Proiectul propus de Guvernul Bolojan urmează să ajungă la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. Tot azi Curtea Constituțională a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulată de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.
Hotărârea privind constituționalitatea a fost adoptată cu un scor neașteptat de 6-3, scrie G4Media. Acest rezultat surprinde, având în vedere că, de când funcționează în actuala formulă, la Curtea Constituțională se conturase o majoritate mult mai fragilă, de 5-4, favorabilă constituționalității legii, situație care a dus și la numeroase blocaje. Judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat pentru declararea legii ca fiind neconstituțională. Judecătorul Mihai Busuioc - propus de PSD - este cel care pare că a schimbat tabăra, notează aceeași sursă.
Cițiți mai jos cum explică CCR motivele respingerii obiecției de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ce prevede proiectul de lege
- Vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani.
- Pensia va fi calculată ca 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă.
- Magistrații se pot pensiona anticipat dacă au 35 de ani de vechime, însă vor suporta o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare
- În prezent, pensia de serviciu reprezintă 80% din ultimul salariu brut (sursa Hotnews.ro)
Premierul și președintele, la unison: decizia CCR - un gest de echitatePremierul Ilie Bolojan a salutat decizia CCR de azi, subliniind că reforma pensiilor speciale răspunde așteptărilor societății și reprezintă „un pas mare spre echitate”, permițând totodată recuperarea fondurilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme. „Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a transmis Executivul.
„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”, a spus președintele Nicușor Dan.STIREA INITIALA
Curtea Constituțională este așteptată să ia azi o decizie cu privire la pensiile magistraților. Este a șasea încercare de a obține un răspuns pe sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind modificarea legilor referitoare la pensiile magistraților, după ce, anterior, decizia a fost amânată de cinci ori. Potrivit unor surse citate de Hotnews, de această dată nu ar mai urma o nouă amânare. Ședința CCR de astăzi a început însă cu o întârziere de aproximativ o jumătate de oră, relatează posturile de știri.
Judecătorii constituționali trebuie să stabilească dacă proiectul care modifică regulile de pensionare ale magistraților este constituțional. De asemenea, există posibilitatea ca aceștia să decidă trimiterea solicitarea formulată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru un punct de vedere.
Preşedintele României, Nicușor Dan, a declarat că această tergiversare a fost „neplăcută” și nu a făcut bine nici Curţii Constituţionale şi nici imaginii pe care românii şi-o fac despre statul român, în general.
„În primul rând, e neplăcut că a existat această tergiversare, mai ales că este un proiect de lege care, cu o modificare relativ minoră, vine din vara acestui an. Deci nu erau aşa de multe lucruri de cercetat la ea şi faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curţii şi nici imaginii pe care românii şi-o fac despre statul român în general”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, la RRA, despre amânarea pentru a cincea oară a unei decizii pe legea pensiilor magistraţilor, la Curtea Constituţională, notează News.ro.
Explicațiile Curții ConstituționaleCurtea Constituțională a respins obiecția Înaltei Curți de Casație și Justiție și a decis că legea privind modificarea pensiilor de serviciu este constituțională, atât în privința articolelor contestate, cât și în ansamblul ei.
CCR a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea în mod constituțional, deoarece legea reglementează un domeniu unitar (pensiile de serviciu), iar urgența și necesitatea au fost justificate, inclusiv prin evitarea dezechilibrului bugetar și respectarea obligațiilor din PNRR.
Curtea a decis că noile reguli privind pensiile de serviciu — inclusiv trecerea graduală la noile condiții de pensionare și eliminarea actualizării pensiilor în funcție de salariile magistraților în activitate — nu încalcă Constituția, iar stabilirea valorii pensiei ține de legiuitor, nu de CCR.
Mai jos, comunicatul integral transmis de CCR:
„Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.
Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.
De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
*
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
- eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
- cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.” - se arată în comunicatul CCR.
.jpg)
0 Comentarii