„Numărul pensionarilor speciali depășește 200 de mii, iar pensiile speciale se apropie la 1% din PIB. Nu mai este o joacă”. Și aceasta este doar una dintre pietrele de moară care au dus la actuala situație: „În ultimii doi ani economia a crescut cu 0,8% și, respectiv, 0,6% din PIB, foarte departe de un nivel mulțumitor”, spune Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
În general o instituție silențioasă și conservatoare în a reacționa, Banca Națională a lansat în ultima perioadă alerte pe mai multe voci. Inclusiv prin vocea guvernatorului Isărescu. Acum, consilierul său susține că „România se va scufunda în sărăcie și irelevanță”, dacă nu se iau măsuri. Când un șef de la „spații verzi” dintr-o primărie de sector bucureșteană a ajuns la 4.500 de euro venit net pe lună, ceva s-a stricat în „Excel-ul” care ține o societate în echilibru.
Suma nu e nicio exagerare. În 2018, Marian Goleac încasa la ADP Sector 4 53.000 de euro pe an din „salarii și venituri asociate salariilor”, conform declarațiilor sale de avere. Iar veniturile șefului de la Sectorul 4 nu erau o excepție, ci o oglindire a unei realități care creștea statistic.
Ce se întâmplase atunci?
S-a pornit de la medici și s-a ajuns la toată lumea
Românii au făcut, începând cu 2016, un efort unic în istoria economică a țării, treziți în urma tragediei de la Colectiv: peste 200.000 de medici și cadre medii din spitalele publice au beneficiat de venituri multiplicate de două, trei ori. Au crescut salariile, gărzile și sporurile.
În doar doi ani, 2016-2018, pentru ca medicii să nu mai plece în străinătate, plățile către ei au ajuns la un nivel pe care ei înșiși îl numesc decent.
În spatele acestor deschizători de drumuri s-a aliniat, silențios, un întreg sistem public. Așa a apărut salariul de 4.500 de euro al șefului ADP din 2018.
Era logic ca în sistemul public salariile să fie mărite. Ele au scăpat însă de sub control. Iar unul dintre domenii a rămas mult în urmă. Este educația.
Acum, la 7 ani de la aceste măriri, România se află în fața unei cumpene.
Rețele care-și conservă privilegiul de a extrage bani din economie
România a progresat datorită unor instituții incluzive și a ajuns în dificultate din cauza unor instituții extractive, care vampirizează plusvaloarea din societate, crede consilierul BNR Eugen Rădulescu, într-o recentă opinie în Contributors.
Când vorbește despre instituții incluzive, oficialul Băncii Naționale se referă la cele care oferă șanse de ascensiune socială, pe bază de merit. Iar prin instituții extractive se referă la rețelele de favoritism și privilegii, economice și politice, despre care mai multe rapoarte ale UE au făcut referire, inclusiv pe baza analizelor unor profesori români, precum Alina Mungiu Pippidi.
Când te uiți astăzi la cele peste 1.000 de agenții, companii și autorități de stat, descoperi în opoziția lor la schimbare interesul ca extracția să continue, în propriul folos. Care este acest folos? Banii. Iar banii vin din economie și din societate.
BNR a trecut la ritmul de un avertisment sever săptămânal
Ieșirea lui Rădulescu vine la 7 zile după cea a lui Mugur Isărescu, când mai mulți administratori ai României și-au scăpat cafeaua în poală. Cererea s-a micșorat, a spus guvernatorul BNR. „Iar acest declin al cifrei de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul”, a continuat Isărescu.
Acum, e rândul consilierului său să aibă o ieșire dură. Un avertisment săptămânal e ceva ce Banca Națională n-a mai făcut de foarte mulți ani.
Fără eficientizare „România se va scufunda în sărăcie și irelevanță”
Rădulescu susține că „Nu există alternativă la transformarea mai viguroasă a instituțiilor extractive în instituții incluzive”.
Consilierul arată spre „reducerea substanțială a birocrației publice, cu tot ce înseamnă ea – de la hățişul de dosare cu șină pentru orice relație dintre stat și persoane fizice sau juridice, la dispariția unor instituții care sunt doar frâne în funcționarea piețelor”. Și e conștient că „nu va fi ușor de ajuns la aşa ceva”.
Opoziția este imensă. Povestea legată de pensiile magistraților nu e decât o oglindire, așa cum în 2018 o oglindire era creșterea malignă a veniturilor în zone precum ADP, despre care puțini oameni știau.
„Societatea va trebui să exercite presiuni pentru a demara reforma administrativ – teritorială și a avea măcar orizontul unei restructurări semnificative a acesteia. Aș aștepta ceva rezultate palpabile și în sectorul întreprinderilor de stat, deși am firave speranțe că se va ajunge la privatizarea sau închiderea celor neviabile, într-un orizont de timp rezonabil”.
Dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla, alternativa este teribilă: întărirea funcției extractive a instituțiilor să se auto-alimenteze, iar România să se scufunde în sărăcie și irelevanță”, încheie Rădulescu, care cere „o trezire a clasei politice și a societății”.
0 Comentarii