România se confruntă cu măsuri de austeritate pentru a evita un colaps economic, potrivit unui articol recent publicat de Financial Times. Guvernul a implementat deja o primă serie de creșteri de taxe și înghețări ale cheltuielilor începând cu 1 august, iar alte două pachete sunt deja dezbătute.
Deficitul public al României. Cu un deficit public de 9,3% din PIB în 2024 (conform metodologiei ESA agreată la nivel european), cel mai mare din Uniunea Europeană, România se află într-o situație fiscală dificilă. Acest nivel este cu mult peste pragul de 3% prescris de regulile fiscale ale UE. Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare în România, după ce țara a trecut prin una dintre cele mai dure serii de tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa în urma crizei datoriilor.
În 2012, guvernul de la București s-a prăbușit în mijlocul protestelor anti-austeritate – reflectând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda.
Un vicepremier a demisionat deja din cauza acuzațiilor de corupție, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), anti-sistem, fondată de Nicușor Dan, s-a revoltat împotriva deciziei de a organiza o înmormântare de stat pentru primul președinte post-comunist al țării, mai scrie Financial Times.
Primele măsuri adoptate, ce urmează
Pachetul intrat în vigoare la 1 august include:Creșterea cotei superioare de TVA de la 19% la 21%
Majorarea accizelor
Înghețarea creșterilor salariale și a pensiilor în sectorul public până în 2026
Conform articolului din Financial Times, măsurile mai dificile sunt încă în curs de negociere. Acestea includ:
Reforma companiilor de stat
Reducerea pensiilor generoase și a altor beneficii pentru foștii oficiali guvernamentali
Reforma sistemului de pensii pentru a elimina privilegii speciale, cum ar fi pensionarea anticipată pentru judecători
O singură treaptă peste «junk» și AUR pe primul loc cu 40%
Situația economică a României rămâne dificilă:Toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat țara la o singură treaptă deasupra statutului de «junk»
PIB-ul a crescut doar cu 0,3% în al doilea trimestruBanca centrală avertizează că creșterea economică va încetini și mai mult
Criza politică prelungită a complicat și mai mult situația economică. Noua coaliție de guvernare, formată din patru partide, rămâne fragilă, cu tensiuni ridicate între parteneri.
Partidul de extremă dreapta AUR a depășit partidele de guvernământ în sondajele de opinie, clasându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulțumirea publică față de creșterea costului vieții și de percepția persistentă că politicienii urmăresc doar puterea pentru a se îmbogăți pe ei și pe prietenii lor.
România pierde un sfert din fondurile inițiale de 28,5 miliarde de euro
Măsurile controversate încă în așteptarea aprobării – privind pensiile și reformarea guvernanței companiilor de stat – sunt deosebit de urgente, deoarece sunt condiții pentru accesarea fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.
Bucureștiul a recunoscut luna trecută că va pierde aproape un sfert din fondurile inițiale de 28,5 miliarde de euro pe care urma să le primească. România a accesat până în prezent mai puțin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri.
Să plătească cine a greșit, spun românii plătitori de taxe
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, consideră că teama de a pierde alegerile va menține probabil coaliția unită – dar nu pentru un mandat complet:
„AUR este aproape de 40%, în timp ce membrii coaliției sunt fiecare sub 20%”, a spus el. „AUR poate pur și simplu să stea și să aștepte. Nu sunt foarte încrezător că această coaliție poate dura mai mult de un an.”
Cetățenii români înțeleg situația fiscală dificilă, dar nu au încredere în guvern și pun sub semnul întrebării eficiența măsurilor recente.
„Totul a devenit mai scump, cu creșterea TVA-ului”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din București. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt teribil de mari și nejustificate.”
Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, s-a întrebat de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar: „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut gaura? Cineva a făcut ceva greșit. Ei bine, atunci, să plătească acel cineva.”
0 Comentarii