Brifcor… sucul copilăriei! În galeria nostalgiei românești, printre icoanele unei copilării trăite în umbra regimului comunist, două băuturi își disputau cu tenacitate un loc de cinste: Cico și Brifcor. Nu erau doar simple băuturi carbogazoase, ci adevărate simboluri ale

Nu erau doar simple băuturi carbogazoase, ci adevărate simboluri ale unei epoci în care luxul se măsura în plăceri simple, iar fericirea copiilor se putea cumpăra cu câțiva lei și se putea savura dintr-o sticlă groasă de sticlă, cu dop de metal.

Brifcorul era mai mult decât un suc — era o promisiune de bucurie efemeră, o clipă de răsfăț într-o lume în care dulciurile și sucurile bune erau rare. Fiecare gură aducea un fior de sărbătoare, iar spuma lui albicioasă și ușor acrișoară se juca pe limbă ca o joacă secretă, cunoscută doar celor care îndrăzneau să viseze cu ochii deschiși.

Și astăzi, când vezi o sticlă de Brifcor, parcă timpul se întoarce, iar strigătul vesel al copiilor de odinioară răsună printre pereții amintirilor: „Hai să bem Brifcor și să ne facem vacanța acasă mai dulce!”