INTERVIU Mesaj din Polonia, după ce Nicușor Dan a spus că România e deja sub umbrela nucleară a SUA: „Avem nevoie să fim protejați de mai multe umbrele și alianțe”

Aflat joi în Polonia, Nicușor Dan a evitat să dea un răspuns clar întrebat despre invitația sub umbrela nucleară a Franței. „România ca toate țările NATO sunt sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA”, a zis președintele. Istoricul și diplomatul polonez Adam Burakowski spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că „armele nucleare sunt un argument puternic în dialogul cu statele care sunt agresive”.

Trebuie să arătăm că suntem uniți pe flancul estic al NATO, spune istoricul şi diplomatul polonez Adam Burakowski, într-un interviu acordat HotNews după vizita lui președintelui Nicușor Dan la Varșovia. Adam Burakowski este istoric și diplomat polonez, bun cunoscător al istoriei recente a ţării noastre. A fost ambasador al Poloniei la București și este autorul mai multor volume despre comunismul românesc, cel mai cunoscut fiind „Geniul Carpaților. Dictatorul Nicolae Ceaușescu”, o amplă biografie a liderului comunist.

Pentru a naviga prin documentele de arhivă, a învățat mai întâi „limba română de lemn”, din arhivele Securității și ale Comitetului Central al PCR, iar abia apoi româna normală, pe care a descoperit-o trăind și legând prietenii în România. Și tot în românește a vorbit și în timpul interviului.

Cum se vede România dinspre Polonia

HotNews: Nicuşor Dan a făcut joi o vizită de stat în Polonia. Cum se vede dinspre dumneavoastră miza acestei vizite?
Adam Burakowski: E o vizită foarte importantă, pentru că arată dimensiunea cooperării noastre. Noi avem un parteneriat încă din 3 martie 1921 – e ziua solidarităţii polono-române. În primele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, România a primit aproximativ 300.000 de refugiaţi polonezi, pe care i-a ajutat enorm.

După război, comunismul a fost introdus cu forţa în ţările noastre, iar cooperarea a fost întreruptă, relaţiile au devenit foarte oficiale, doar prin intermediul sovieticilor.

După căderea comunismului, a fost un val de prietenie din partea polonezilor pentru românii care luptau pentru libertate în decembrie 1989. Asta e baza pe care s-a reconstruit prietenia noastră.

Când am început aventura mea în România, în anul 1996, exista doar un tren de la Cracovia la Satu Mare. Acum sunt mai multe zboruri pe zi de la Varşovia la Bucureşti, la Cluj-Napoca, la Oradea şi, în curând, la Braşov. După ce am construit autostrăzi, drumul de la Varşovia la Bucureşti s-a redus la doar 20 de ore cu maşina.

În plus, comerţul între ţările noastre creşte. Se vede chiar și din firmele de pe străzi, Luca în Polonia, Froo în România. Cred că am devenit importanţi parteneri economici, iar schimburile comerciale sunt în creștere.



„Colaborarea cu România e importantă”

– Vorbiți, mai ales, de inițiative private. Cum stau lucrurile în ceea ce privește relațiile instituționale, ce fac oficialitățile pentru acest parteneriat?
– Suntem în Uniunea Europeană şi e mai uşor să faci afaceri şi fără politicieni. Dar politicienii discută mai ales parteneriatele în domeniul securităţii. Iar aici există un conţinut tangibil. În 2009, am semnat un parteneriat strategic, iar acum se vorbeşte despre organizarea unei şedinţe de guvern comune, un instrument diplomatic foarte puternic.

Pentru noi, colaborarea cu România e importantă – există acum un contingent de militari polonezi la Craiova. Există şi o comunitate poloneză în România, al cărei preşedinte, Ghervazen Longher, deputat în Parlamentul României, organizează anual o conferinţă ştiinţifică la Suceava.



Despre parteneriatul cu SUA: „E normal ca, uneori, prietenii să aibă păreri diferite”

– Ce semnal transmite această vizită partenerilor celor două ţări?

– E foarte important să arătăm că suntem uniţi pe flancul estic al NATO, că suntem împreună, pentru că apărăm zona de est a alianţei împotriva oricărui pericol. Acum ne confruntăm cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi suntem solidari în ajutorul pe care-l acordăm.

De aceea e foarte important şi formatul B9 (Bucureşti9, înființat în 2015, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, din care fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, n.r.), care se va întruni la București în mai, pentru că e nevoie să avem o voce comună în această regiune. Vor fi invitate, pentru prima dată, şi ţările scandinave, după cum a anunţat preşedintele Karol Nawrocki la Varşovia.

Spiritul unei Europe Centrale şi de Est e important, pentru că avem un trecut şi un destin similare. Vrem stabilitate, vrem pace, vrem dezvoltare. Acesta e mesajul regiunii noastre.



Umbrelele nucleare

– Președintele Nicușor Dan a răspuns, referindu-se la eventuala includere sub umbrela de securitate nucleară a Franței, că România se află sub umbrela de securitate a SUA. Cum se vede dinspre Polonia chestiunea umbrelelor de securitate?
– Avem nevoie să fim protejați de mai multe umbrele și alianțe. Pentru că, dacă suntem împreună, e mai bine pentru noi, pur și simplu. Polonia a crescut cheltuielile pentru apărarea şi încercăm să-i convingem şi pe partenerii noştri din NATO să cheltuiască mai mult, pentru că situaţia în zona noastră nu e foarte stabilă. Nu mă refer doar la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ci şi la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu.

Armele nucleare reprezintă un argument puternic în dialogul cu statele care sunt agresive.

Părerea celor mai mulți polonezi e că trebuie să fim protejați şi trebuie să ne asigurăm de asta prin intermediul alianţelor pe care le avem, indiferent că vorbim de NATO sau de UE.




Modelul polonez

– România se uită de multe ori către Polonia ca înspre un model de succes. Pe ce se bazează modelul polonez de dezvoltare?

– Succesul economic polonez s-a întemeiat pe liberalizarea economiei şi pe descentralizare. Comunismul nu ne învăţase să gândim în termeni economici, aşa că am avut un timp foarte scurt să învăţăm. Iar transformarea politică e de la comunism la capitalism a fost un drum periculos.

Comuniştii acaparaseră bogăţia statului, aşa că provocarea noastră a fost să devenim o societate egalitară.

Chiar înainte de prăbuşirea regimului, în anul 1988, fuseseră introduse legi care permiteau deschiderea unor firme private. În doar doi ani, s-au deschis două milioane de firme! Firme mici, de familie. Dar oamenii au învăţat cum să facă afaceri. În plus, Polonia este o ţară descentralizată, aşa că dezvoltarea economică nu a depins de centru.

Ne-a ajutat şi faptul că suntem o societate egalitară. În Polonia, îţi poţi construi o carieră bună chiar dacă te-ai născut într-o familie săracă. Nimeni nu te întreabă de unde vii, ci ce poţi oferi. Acum, nivelul corupţiei e cu siguranţă mai scăzut acum faţă de anii ’90 – şi e în scădere.

Eu cred că integrarea în UE ne-a ajutat mult să combatem acest fenomen, iar oamenii au văzut că situaţia se îmbunătăţeşte. În 2004, anul aderării Poloniei la UE, au emigrat 2-3 milioane de oameni. 2025 a fost însă primul an în care au plecat mai puţini oameni decât cei care s-au întors.



„Pentru noi, e ceva normal să cheltuim pentru armata noastră”

– Nu aţi menţionat cheltuielile militare, care ajung la 5% din PIB…
– Şi mai creştem. Asta provine din experienţa pe care am avut-o în cel de-al Doilea Război Mondial. Nemţii au omorât milioane de oameni, au distrus Varşovia şi alte oraşe, au furat enorm! Apoi, ţara a fost preluată de sovietici, care nu erau cu nimic mai buni decât nemţii.

Nu vrem ca această istorie să se repete. Şi, din acest motiv, populaţia e cea care cere creşterea cheltuielilor pentru Armată. Vor să fim protejaţi şi mai mult.

Dar mai e ceva: în Polonia, rolul armatei în cultura şi în tradiţia noastră, e foarte puternic. Încă din Evul Mediu! A fi soldat îţi conferă onoare şi prestigiu. Aşa că, pentru noi, e ceva normal să cheltuim pentru armata noastră.