România trece printr-o perioadă de tensiuni politice cum rar a mai cunoscut după aderarea la Uniunea Europeană. Fragmentarea politicii, ascensiunea suveranismului, slăbirea partidelor tradiționale și dificultatea formării unor majorități stabile generează o dezbatere despre direcția în care se îndreaptă statul român. De câteva zile, lupta s-a intensificat între principalele forțe de la Președinție, Guvern și Parlament și pare un război total între Nicușor Dan, Ilie Bolojan și echipa de conducere a PSD.
Politologul Dan Drăghia, lector asociat la Universitatea din București facultatea de științe politice - Doctor în științe politice, a explicat, într-o analiză pentru Ziare.com, că actualele conflicte nu pot fi înțelese doar prin rivalitățile dintre lideri sau prin rezultatele electorale. În opinia profesorului, în spatele jocului politic există un mecanism de putere construit în ultimele decenii, care astăzi este contestat din mai multe direcții simultan. „România nu a fost niciodată o democrație naturală”
Politologul arată că evoluția democratică a României a fost strâns legată de relația cu Occidentul și de influența exercitată de marile centre de putere euro-atlantice.
„România nu a fost niciodată o democrație naturală, deci autonomă, pentru că nu are cultura politică a confruntării și compromisului suficient de dezvoltată. Cel mai bine aici stau Regatul Unit, Canada ori Statele Unite, nu întâmplător identificate drept ‘sperietoarea anglo-saxonă’ în propaganda rusă. România a fost prin urmare cât de cât democratică după standardele vremii numai atunci când ne-am aflat într-o formă de alianță cu Occidentul, european între 1859–1938 și transatlantic între 1996–2026. Bineînțeles, o ‘democrație controlată’, să-i spunem, care acum este sub presiune din cauza neînțelegerilor dintre Administrația Trump, decidenții din SUA, și administrația centristă europeană, formată din populari, socialiști și liberali, care decide în UE”, a argumentat Dan Drăghia în dialogul cu Ziare.com.
Ce este „verticala puterii”
Dan Drăghia a indicat conceptul de „verticală a puterii”, pe care îl folosește pentru a descrie modul în care funcționează statul român după 1989. Potrivit analistului, România a dezvoltat o versiune proprie a acestui model, adaptată regulilor unei democrații occidentale.
‘Controlul democratic’ în România este exercitat de așa-numita ‘verticală a puterii’, un concept formulat pornind de la realitățile din Rusia, vecinul și hegemonul nostru istoric, dar adaptat mai democratic în realitatea post-1989 a României, aflată în tranziție de la dictatura comunistă la democrația euro-atlantică. Această verticală îl are în vârf pe șeful statului, indiferent de nume, iar la nivelurile de jos are serviciile de informații, justiția și diverse alte instituții-suport, totul gestionat popular prin intermediul unui partid de sistem”, a evidențiat Dan Drăghia în analiza pentru Ziare.com.
PSD, partidul care a rămas constant în centrul sistemului
Deși a traversat perioade dificile și a avut lideri foarte diferiți, PSD a reușit să își păstreze rolul central în politica românească, afirmă politologul.
„În România, partidul de sistem, adică vehiculul politic prin care sunt populate în general instituțiile publice, este, atenție, de prin 1945, cred, PSD-ul de azi.
Contestat timid de Emil Constantinescu și CDR în 1996, și trecut printr-o sperietoare serioasă din partea lui Traian Băsescu și a PDL în 2009–2012, PSD s-a adaptat timpurilor fie cooptându-i pe liberali în 2012 sub dl. Ponta, fie prin ațâțarea naționalismului sub dl. Dragnea în 2016–2019. Dar constantă a rămas verticala puterii sub Președinte, orientată după aderarea la UE clar în direcția unui Occident încă euro-atlantic. PSD a rămas puțin în trecut, motiv pentru care dnii Ponta și Dragnea, de profil Viktor Orban, au fost percepuți ostili, anti-occidentali, și marginalizați în final”, a specificat Dan Drăghia pentru Ziare.com.
Rotativa și apropierea dintre PSD și președinție
Perioada Iohannis-Ciolacu este văzută de Dan Drăghia drept momentul în care interesele instituționale ale președinției și ale PSD au ajuns la cel mai înalt nivel de compatibilitate.
„Sinteza intereselor dintre președinție și PSD s-a produs sub dnii Iohannis și Ciolacu, în 2019–2021, celebra rotativă guvernamentală trebuind înțeleasă astfel, mai degrabă în sens prezidențial, cu dl Ciolacu preconizat președinte din 2024. Doar că evoluția situației internaționale, marcată de Războiul din Ucraina, fractura SUA-UE și războiul hibrid informațional, s-a suprapus foarte bine peste faptul că suveranismul, prin crearea AUR în 2019, a fost scos imprudent din cadrele interne ale PSD și parțial PNL, acolo unde era controlat. Și mai imprudentă a fost alianța USL 2.0 în 2021 la guvernare a ambelor alternative politice clasice, PSD și PNL, lăsând astfel opoziția la discreția AUR, într-un sistem totuși democratic, al alternanței la putere”, a amintit Dan Drăghia pentru Ziare.com.
Cum a ajuns AUR principalul beneficiar al nemulțumirii publice
Potrivit profesorului Dan Drăghia, alianța PSD-PNL a lăsat un spațiu politic liber pe care AUR a reușit să îl ocupe aproape integral.
„Pe acest fond, și cu o nemulțumire socială generalizată, au venit alegerile din 2024–2025, la care s-a votat masiv, spre 70%, anti-USL. Voturile pentru Georgescu, Simion și AUR sau cele pentru Nicușor Dan, PNL-Bolojan și USR au fost toate anti-USL și anti-verticala puterii. Ajuns la Cotroceni, președintele Nicușor Dan a fost pus în fața unui tablou cu trei forțe politice relativ egale ca pondere, dar cu dinamici diferite: USL în scădere, dar controlând instituțiile, mai apropiat ca metehne, idei și internațional de suveranism și MAGA; PNL-Bolojan și USR în stagnare, dar cu sprijin european direct; și AUR în creștere, dar vulnerabil la orice colaborare cu sistemul. Practic, USL și AUR sunt mai compatibile, dar și-au stabilit niște linii roșii peste care nu pot trece fără costuri politice serioase. Cei mai consecvenți ideologic și public sunt cei din tabăra Bolojan, care, nu întâmplător, au și mai puține costuri politice în cazul oricărei colaborări cu USL sau AUR”, a punctat Dan Drăghia pentru Ziare.com.
„Din cauza diferențelor de abordare a crizei economice președintele l-a perceput pe Ilie Bolojan ca un adversar politic”
Dan Drăghia consideră că Nicușor Dan a preluat mandatul într-un context extrem de complicat, cu tensiuni politice interne, cât și de incertitudini internaționale.
„Aflat formal în vârful verticalei puterii USL, dar înclinând ideologic spre suveranism și administrativ spre buna guvernare propusă de dl. Bolojan, președintelui, probabil, i se pare cea mai bună soluție: continuitatea, mai ales în acest context internațional și de război politic intern generalizat. Dar continuitatea e respinsă de 70% din electorat, lucru care s-a reflectat în presiunea pentru reforme a dlui Bolojan, ce a primit un suflu nou după demiterea prin moțiune. Din cauza diferențelor de abordare a crizei economice, președintele l-a perceput pe dl Bolojan ca un adversar politic, deși acesta și-a exprimat de câteva ori pasivitatea politică în acest sens. Dl. Nicușor Dan, împins, ce-i drept, și de ostilitatea PSD față de reformele dlui Bolojan, pare să fi ales confruntarea și marginalizarea dlui Bolojan pe model Dragnea, cu ajutorul puciștilor din PNL, dl. Veștea, acum jucând rolul domnilor Ciolacu și Grindeanu în 2018–2019”, a spus Dan Drăghia pentru Ziare.com.
.jpg)
.jpg)
0 Comentarii