"Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90". Economistul Adrian Negrescu spune că românii au ajuns să cumpere la suta de grame

"Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90". Economistul Adrian Negrescu spune că românii au ajuns să cumpere la suta de grame Românii cumpără tot mai puțin și au ajuns, în multe cazuri, să își calculeze alimentele "la suta de grame", a declarat economistul Adrian Negrescu, joi, la Antena 3 CNN. Acesta a avertizat că scăderea puterii de cumpărare a readus România la obiceiuri de consum similare celor din anii ’90.

"Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90. Din păcate, cumpărăm la suta de grame, iar pentru mulți dintre români se întâmplă ceea ce estimam acum câțiva ani la Antena 3 CNN, că vom ajunge să mergem la hipermarket ca la muzeu, să admirăm produsele și să nu ni le putem permite", a declarat economistul Adrian Negrescu. Declarațiile vin în contextul în care datele oficiale transmise de INS arată o scădere importantă a consumului. În aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, consumul a scăzut, per total, cu 6,3%. Românii au cheltuit cu 6,6% mai puțin pe alcool, țigări și produse alimentare, cu 7,9% mai puțin pe produse alimentare, iar vânzările de carburanți au scăzut cu 2,1%.

Adrian Negrescu a spus că această scădere este provocată în primul rând de pierderea puterii de cumpărare și de faptul că salariile nu mai țin pasul cu prețurile, iar populația este obligată să reducă din cheltuieli.


"Vedem o scădere semnificativă a consumului, generată în primul rând de scăderea puterii de cumpărare. Practic, salariile au înghețat sau nu mai fac față, nu mai cresc cu aceeași viteză cu care cresc prețurile”, a explicat economistul. Negrescu a avertizat că inflația ar putea urca din nou la un nivel foarte ridicat, în special din cauza scumpirilor la energie, gaze și carburanți. "Atenție, luna aceasta s-ar putea să avem o inflație record, de peste 11%, poate chiar 12%, generată în primul rând de scumpirile la energie, gaze și carburanți. Toate acestea pun presiune pe principalul motor al economiei, care rămâne, din păcate, consumul", a spus Adrian Negrescu.


Economistul a comentat și posibilitatea majorării taxelor, sugerată în contextul discuțiilor despre legea salarizării unitare. Potrivit acestuia, o astfel de măsură ar fi "o misiune sinucigașă". "Ne-am duce din recesiune în criză economică, ceea ce nu cred că își dorește nimeni", a avertizat Negrescu.


În opinia sa, soluția nu este majorarea taxelor, ci reducerea poverii fiscale pe salariile mici, astfel încât firmele să poată plăti mai bine angajații.

Adrian Negrescu a susținut că nivelul taxării muncii este foarte ridicat în România și pune presiune atât pe angajați, cât și pe angajatori. "La un salariu net de 5.000 de lei, plătești statului peste 4.000 de lei taxe și impozite, ceea ce este aberant. Mai mult de 60% din banii pe care îi câștigăm îi dăm statului sub formă de taxe și impozite, ceea ce este fără precedent la nivel european", a mai declarat acesta.

Economistul a spus că autoritățile ar putea lua măsuri pentru sprijinirea consumului, inclusiv reducerea TVA la produsele alimentare de bază și creșterea valorii tichetelor de masă. În opinia lui, în lipsa unor astfel de măsuri consumul va continua să scadă, iar presiunea pe economie va deveni tot mai mare. Analiză Vânzările din retail continuă să scadă. Expert: „Românii lasă mai mulți bani în magazine, dar pleacă acasă cu mai puține produse" Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a continuat să se reducă în aprilie, potrivit datelor publicate joi, 4 iunie, de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, vânzările din retail au scăzut cu 5,4% ca serie brută și cu 6,3% în serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.


Datele arată că declinul consumului se accentuează după un început de an dificil pentru comerțul românesc. În primele patru luni din 2026, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 5,8% mai mică față de perioada similară din 2025.



Potrivit INS, în aprilie, comparativ cu luna martie, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 1,4% ca serie brută și cu 2,6% ca serie ajustată.


Declinul lunar a fost determinat în principal de reducerea vânzărilor de carburanți, care au coborât cu 5,2% în serie brută și cu 3,5% în serie ajustată. De asemenea, au fost raportate scăderi la produsele nealimentare (-0,9% brut și -1,4% ajustat) și la produsele alimentare, băuturi și tutun (-0,1% brut și -1,8% ajustat).

Raportat la aprilie 2025, toate marile categorii de produse au înregistrat scăderi.


Cele mai afectate au fost vânzările de produse nealimentare, care au coborât cu 6,3% în serie brută și cu 7,9% în serie ajustată. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 6,7%, respectiv 6,6%, în timp ce comerțul cu carburanți a înregistrat reduceri de 0,7% și 2,1%. Primele patru luni ale anului confirmă tendința de încetinire a consumului

Datele cumulate pentru perioada ianuarie-aprilie indică o scădere de 5,8% a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul față de aceeași perioadă din 2025.

Cea mai amplă reducere s-a înregistrat la produsele nealimentare, unde vânzările au fost mai mici cu 8,7%. Produsele alimentare, băuturile și tutunul au consemnat un recul de 3,8%, iar comerțul cu carburanți a scăzut cu 2%.

În seria ajustată sezonier, declinul total este de 5,5%, în condițiile în care produsele nealimentare au înregistrat o scădere de 8,3%, produsele alimentare de 3,5%, iar carburanții de 1,6%.


Datele INS arată că tendința negativă s-a instalat încă de la începutul anului.


Evoluția anuală a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în serie ajustată, a fost:


ianuarie 2026: -2,0%;

februarie 2026: -5,9%;

martie 2026: -3,8%;

aprilie 2026: -6,3%.

Astfel, aprilie marchează cea mai amplă contracție a consumului din acest an.




„Românii plătesc mai mult, dar consumă mai puțin”

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că datele publicate de INS reflectă efectele cumulate ale inflației, dobânzilor ridicate și măsurilor fiscale adoptate în ultimii ani.




„Datele INS ne arată, în esență, că românii lasă mai mulți bani în magazine, dar pleacă acasă cu mai puține produse. Scăderea consumului este rezultatul unui cocktail de factori economici”, a declarat acesta pentru DigiEconomic.




Potrivit expertului, deși salariile au crescut în anumite sectoare, acestea nu au reușit să recupereze integral pierderea puterii de cumpărare generată de scumpirile din ultimii ani.


„Salariile nu au ținut pasul în mod real cu inflația acumulată în ultimii trei ani. În plus, România continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană. Pentru sute de mii de români cu credite, ratele mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili pentru consum”, explică Negrescu.

Vezi și Economia României, sub presiune: inflația trece de 10%, iar PIB-ul scade. Analist: „Nu suntem într-o criză fără soluții”

Produsele nealimentare, cele mai afectate

Analizând structura vânzărilor, consultantul arată că scăderea cea mai pronunțată apare exact în segmentul produselor considerate neesențiale.




„La produsele nealimentare se vede cea mai mare reducere. Românii amână cumpărarea unui televizor nou, a unui telefon, a mobilierului sau a altor bunuri care nu sunt absolut necesare. În schimb, la alimente observăm o orientare tot mai puternică spre mărcile proprii ale magazinelor și spre produsele aflate la promoție”, spune acesta.




Acesta atrage atenția și asupra costului ridicat al creditării.




„România are în continuare printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Pentru sute de mii de români cu credite ipotecare sau de consum, ratele lunare sunt mult mai mari decât acum câțiva ani. Fiecare leu în plus trimis către bancă este un leu în minus pentru cumpărături”, spune consultantul.




În ceea ce privește carburanții, Negrescu consideră că majorările repetate de accize au influențat comportamentul consumatorilor.


„Creșterea accizelor îi determină pe oameni să își optimizeze deplasările, să reducă anumite drumuri sau să folosească mai des transportul public”, afirmă consultantul.




Vezi și Vin noi scumpiri? Ce estimează managerii din construcții și retail pentru următoarele luni

Impact asupra economiei

Specialistul avertizează că încetinirea consumului poate avea efecte în lanț asupra întregii economii, în condițiile în care consumul gospodăriilor reprezintă principalul motor de creștere economică al României.



„În ultimul deceniu, consumul a susținut peste 60-70% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Când acest motor încetinește, întreaga economie începe să frâneze. Companiile își reduc comenzile, stocurile cresc, iar statul încasează mai puțin din TVA, ceea ce pune presiune suplimentară pe buget”, explică Adrian Negrescu.




În opinia sa, datele INS arată și o schimbare de comportament în rândul populației.




„Modelul de creștere bazat pe consum alimentat de salarii și credit a ajuns la o limită. Românii au devenit mai pragmatici, mai defensivi și mult mai atenți la modul în care își gestionează bugetul familiei”, concluzionează consultantul economic.




Datele publicate de INS confirmă astfel că, după mai mulți ani în care consumul a fost principalul motor al economiei, comerțul cu amănuntul traversează o perioadă de contracție, pe fondul inflației ridicate, al costurilor de finanțare mari și al incertitudinilor economice care afectează comportamentul de cumpărare al populației.