România a primit undă verde de la Comisia Europeană: 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică România va beneficia de o finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, după ce Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a acordului de împrumut.



Suma, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după cea acordată Poloniei, va fi folosită pentru investiții în apărare, infrastructură strategică, tehnologie militară și proiecte majore de transport, inclusiv dezvoltarea infrastructurii din regiunea Moldovei. Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiții avantajoase, pentru investiții urgente în securitate și apărare. Pentru România, finanțarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor de înzestrare și infrastructură din zona de apărare și securitate.

„Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Ministerul Finanțelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României. Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. În aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune — Pașcani–Suceava–Siret, Târgu Neamț–Iași–Ungheni și alte investiții esențiale pentru Moldova — vor avea o evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031. SAFE înseamnă securitate pentru România, dar și una dintre cele mai importante șanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Am creat inclusiv un mecanism distinct de evidență a proiectelor finanțate, în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investițiile din acest program, pentru ca cetățenii să poată vedea transparent, până în 2031, cât se investește anual în autostrăzile și infrastructura care pot schimba fundamental conectivitatea și dezvoltarea economică a regiunii”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.


România a semnat acordul la data de 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern și de către Președintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene și au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.

Acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.


După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanțare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde euro. Fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.


Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituțiile beneficiare — Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor - vor implementa proiectele și achizițiile asumate prin Planul de investiții al României.





SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiții urgente și majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanțarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât și o oportunitate economică: investiții în industrie, infrastructură, tehnologie și capacități strategice.




Grindeanu a reclamat la CCR ordonanța Guvernului Bolojan cu privire la programul SAFE

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a reclamat la Curtea Constituțională a României (CCR) ordonanța de urgență a Guvernului Bolojan cu privire la programul SAFE, respectiv OUG 38/2026, care vizează inclusiv Programul SAFE.




În documentul trimis către CCR, semnat de Sorin Grindeanu, se cere Curții ”să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvernul României, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2026, cu depășirea limitelor constituționale ale prerogativei de legiferare delegată prevăzute de art. 110 alin. (4) și art. 115 din Constituția României, republicată, și cu nesocotirea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală;”.





Acest demers vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituţionalitate a Senatului a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern în privinţa OUG 38/2026.




Partidul AUR a sesizat și el CCR

În urmă cu câteva zile, AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională aceeași ordonanță a guvernului demis Bolojan, care stabilește cadrul legislativ privind derularea programului european SAFE de 16,68 miliarde euro pentru apărarea României.




În documentul semnat de președintele PSD Sorin Grindeanu se arată că ”Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată și transmisă în vederea publicării cu depășirea competențelor constituționale ale Guvernului demis prin moțiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituției”.




Astfel, președintele Camerei Deputaților susține că ”prin emiterea ordonanței de urgență sus-menționate și prin solicitarea publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Guvernul nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură, măsură reglementată de art. 113 din Legea fundamentală, respectiv acela de a-i fi restrâns rolul numai la îndeplinirea actelor necesare pentru administrarea treburilor publice, așa cum se arată în art. 110 alin. (4) din Constituție”.