Misterioasa cetate dacică Singidava, descoperită într-un loc uimitor. Cum arăta în Antichitate VIDEO

Locul unde s-ar fi aflat misterioasa cetate dacică Singidava a stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse. Unii oameni de știință au fost convinși că nu putea fi altundeva decât în Hunedoara. Locul unde s-ar fi aflat Singidava, una dintre marile cetăți dacice din România, amintite în Antichitate de geograful grec Ptolemeu, a stârnit controverse.

Deva, Hunedoara, Cugir, Lipova, Vețel și Brănișca s-au numărat printre localitățile indicate de oamenii de știință, care ar fi păstrat rămășițele ale anticei Singidava informeaza adevarul.ro

Cetatea dacică Singidava, între Hunedoara și Cugir

La sfârșitul anilor ’70, arheologi consacrați au arătat că Dealul Cetății de la Cugir, unde au fost descoperite vestigii vechi de peste două milenii și o necropolă antică, ar fi fost locul pe care dacii și-au clădit cetatea Singidava.

Arheologul Tiberiu Mariș (1948 - 2018), care a cercetat așezarea dacică aflată pe Dealul Sânpetru, aflat în apropiere de castelul Corvinilor din Hunedoara, afirma că aici se afla cetatea dacică Singidava.

„Studiul l-am început în ultimii ani de studenţie, cînd o sumedenie de date privind ciudatul deal numit Sânpetru au început să se lege între ele, am ajuns la concluzia că Singidava nu putea să existe în altă parte decît aici, pe dealul Sânpetru. Pe dealul Sânpetru din Hunedoara a existat o cetate dacică de tipul „dava“. Eu am descoperit urmele acestei cetăţi pe care o identific cu Singidava”, informa, în revista Flacăra (1979), arheologul Tiberiu Mariș, atunci director al Muzeului Castelului Corvinilor.

Dealul Sânpetru din Hunedoara (video) se înfățișează oaspeților săi ca un platou retezat în versantul format din stânci abrupte, la poalele căruia se unesc râurile Cerna și Zlaști.

Cercetările arheologice care au avut loc aici, până la sfârșitul anilor 2000 au scos la iveală rămășițele unor așezări preistorice, ale unei cetăți dacice, cu o necropolă, și ale unor complexe medievale.

„Culmea acestui deal a fost nivelată artificial, realizându-se o platformă ovală cu axa longitudinală de peste 300 de metri. Această platformă, situată la o înălţime de 318 metri, mărginită de prăpăstii abrupte, era un punct strategic ideal, desăvârşit. Săpături extrem de superficiale mi-au dovedit că eram în faţa unei aşezări neolitice, continuată în epoca bronzului şi puternic reprezentată cu material dacic. Incontestabil deci o aşezare dacică importantă. Să amintim în acest sens cunoscutul tezaur monetar din secolul al IV-lea e.n. descoperit la Hunedoara. Tezaurul cuprinde 1.138 de exemplare. Nucleul tezaurului îl constituie cele 1.033 de monede din epoca Republicii romane, deci sunt anterioare cuceririi romane”, arăta arheologul Tiberiu Mariș.

Dealul Sânpetru din Hunedoara, locuit în Antichitate

De peste trei milenii zona a fost locuită, potrivit istoricilor, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII–VII î. Hr.

Aici a existat o fortificaţie străveche de pământ cu val şi şanţ, un turn de apă şi o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi a Romei antice.

Mai multe pe adevarul.ro