Comentarii

6/recent/ticker-posts

Realitatea crudă a vieții după pensionare în România: Doar 4 ani de trai confortabil. Soluţii sunt, dar trebuie să vină tot de la stat

Românii mai trăiesc bine după pensie doar patru ani. Cifrele plasează ţara noastră la coadă în clasamentul statelor care au grijă de sănătatea celor care ies din câmpul muncii. Accesul greu la servicii medicale şi educaţia sunt principalele cauze. Iar viitorul nu arată deloc bine, în opinia ministrului Muncii care declara, recent, că nu sunt şanse prea curând să crească speranţa de viaţă.

  
Ionela Secăreanu are 75 de ani, iar boli nici nu le mai ştie numărul. Cele mai multe, dobândite la scurt timp după pensionare informeaza observatornews.ro

Ionela Secăreanu, pensionară: Problema cardiacă a început cam pe la 55-60 de ani, iar după pandemie, atunci a început o problemă de coloană. Cred că după pandemie au apărut şi nişte probleme din acestea psihice, stând numai în casă, a început să-mi fie frică.

Cât de uşor este accesul la medic?

Ionela Secăreanu, pensionară: Foarte greu pentru că medicul de familie îţi dă o trimitere cu care mergi la o policlinică, nu are medicul specialist. Ca să-l găseşti te duci la altă policlinică, nu aparţii de aici, nu avem nici noi sau vă programăm peste nu ştiu cât timp.
Banii, piedica românilor când vine vorba de sănătate

Principala problemă a românilor când vine vorba de sănătate sunt banii.

Femeie: Viaţa e aşa de scumpă. Sunt operată pe cord, fac tratament. Sunt multe analize pe care eu trebuie să le plătesc, acum am plătit 400 de lei.

Bărbat: Problemele de tensiune au început să apară după ce am fost scos la pensie, că nu mai am munca intensă pe care o aveam la serviciu. Eram cea mai vitează, căram, ridicam, nu mă gândeam. Eu cred că aşa facem toţi. Acuma gata, a venit vremea de revizie.

Cele mai frecvente boli care apar odată cu pensia sunt cele respiratorii şi cele digestive, potrivit datelor Eurostat, dar cu timpul apar şi altele.

Alice Petrescu, medic geriatrie: Afecţiuni cardiovasculare în principal, tulburare neurocognitivă majoră, ce înainte denumeam demenţă. Nu s-au alimentat corect, efortul nu a fost nici el dozat cum trebuie şi cum vă spuneam depresia, stresul psihoemoţional.

În România, speranţa de a duce o viaţă sănătoasă este de doar 4 ani după vârsta de pensionare. La femei, vârsta de pensionare este de 62 de ani acum, dar va creşte în următorii ani la 65. Diferenţe semnificative însă sunt la speranţa de viaţă, 71,5 la bărbaţi şi 79,3 la femei. Chiar dacă femeile trăiesc mai mult, duc mai multe boli pe picioare. Ministrul Muncii vine cu previziuni şi mai sumbre.
Previziuni sumbre de la ministrul Muncii

Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii: Vârsta de pensionare nu va putea creşte decât dacă creşte în mod semnificativ speranţa de viaţă. Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero.

Soluţii ar putea fi, spun sociologii, dar trebuie să vină tot din partea statului.

Dan Petre, sociolog: Aici am putea face mai mult, integrarea vârstnicilor în societate în continuare. În România pensia este ca un soi de moarte simbolică înainte de vreme, au ieșit din viața socială. În țările vestice există programe care sunt susținute, finanțate de stat, fie pentru a integra încă vârstnicii, fie pentru a le oferi programe de tip turism.

Şi asta se vede. În Suedia, oamenii trăiesc sănătos 15 ani după pensie, iar în Iralanda 13 ani.



Trimiteți un comentariu

0 Comentarii