Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat că toţi cetăţenii României ar trebui să deţină „cunoștințe minime” privind utilizarea armelor „pentru a-și apăra familia”. Declarația a fost asemănătoare cu propunerea fostului candidat la alegerile prezidențiale, John Ion Banu, care declara că, în cazul unei victorii la alegeri, le-ar oferi arme românilor pentru a se apăra de invazii străine.
Ziare.com a luat legătura cu Iulian Fota, specialist în securitate națională, pentru a ne explica ce arată recenta propunere despre Armata Română, care pare că s-ar pregăti de un război de gherilă. Potrivit acestuia, ideea poate fi preluată din istoricul războaielor de apărare de pe teritoriul țării nostre, dar și din strategia de apărare pusă la punct în perioada ceaușistă. „Acolo, domnul Banu a împrumutat o cultură pe care și-a însușit-o, până la urmă e cetățean american. Dreptul cetățeanului de a avea arme acasă e o cultură dominantă în America. Asta e realitatea. El a spus ce știa din America; nu a zis neapărat ceva aplicabil direct la noi.
Revenind la întrebarea dvs, să nu uităm că există și o tradiție în cultura noastră militară — ideea mobilizării populației. Istoric, războiul „întregului popor” a existat în contextul în care România, fiind adesea o țară mică, înconjurată de imperii, nu putea purta întotdeauna confruntări deschise; se căuta asimetria, apărarea pe tot teritoriul.
Deci, ideea „toată lumea să știe să tragă” nu e complet nouă și, teoretic, e o opțiune pe care orice stat o poate avea la îndemână, la fel cum a avut-o și Ucraina: acolo, oligarhii locali au cumpărat arme pentru autoapărare și au organizat rapid structuri teritoriale, până când armata s-a reorganizat și a preluat comanda. Asta e o lecție de adaptare în situații extreme. Până la urmă, doctrina oficială de apărare a României a evoluat. Dar, istoric, după 1968 s-a pus mai serios problema apărării teritoriale de către Ceaușescu; rămâne ideea că, în cazul unui război total, nu pleacă doar armata la război — pleacă toată țara. Fiecare are ceva de făcut: unii în prima linie, alții în logistică sau în spate. Conceptul de „război total” presupune mobilizarea societății”, a explicat acesta.
Românii sunt împotriva stagiului militar obligatoriu
Când vine vorba de capacitatea Armatei Române de a rezista în fața unui atac timp de 48 de ore, conform standardelor NATO, numai 35% dintre respondenți se arată încrezători că acest lucru ar fi posibil. O pondere mai mare, 49%, consideră că armata nu ar rezista, iar 16% fie nu au putut răspunde, fie nu au o opinie clară.
În privința finanțării apărării, majoritatea (58%) sprijină întărirea bugetelor militare. Iar ideea reintroducerii serviciului militar rămâne o decizie nepopulară: 48% o resping, 43% o aprobă, iar 9% nu au o poziție.
Potrivit lui Iulian Fota, românii sunt prea pesimiști cu privire la reziliența armatei în fața unei invazii.
„E bine să existe dezbatere. Eu, personal, susțin revenirea la armată obligatorie — dacă mă întrebați pe mine, cred că stagiul militar obligatoriu are multe utilități. Când armata era obligatorie, mulți tineri au învățat meserii, au învățat să scrie sau să citească, limba română a fost consolidată pentru cei din mediul rural care nu o stăpâneau bine. Pe scurt, armata obligatorie oferea și formare civică și profesională. Personal, nu regret cele nouă luni pe care le-am făcut, a fost o experiență utilă.
Iar referitor la faptul că România nu ar rezista 48 de ore, oamenii exagerează uneori. Comparativ, sectorul militar, în general, funcționează mai bine decât sectorul civil, au responsabilități clare, ierarhie și reguli stricte, iar oamenii își fac treaba, le e mai greu să apeleze la acte de corupție. Nu cred că e cazul să extindem impresia negativă despre Guvern sau Parlament asupra armatei, care funcționează, în multe cazuri, mai bine decât alte sectoare din țară”, a conchis acesta.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a reiterat, într-un interviu difuzat sâmbătă la Antena 3 CNN, ideea că toți cetățenii României ar trebui să dobândească cunoștințe minime privind folosirea armelor în situații de urgență și a prezentat cadrul în care Armata ar putea organiza instruirea populației, dacă legislația și finanțarea vor permite acest lucru.
Întrebat câți români știu în prezent să tragă cu arma, generalul a spus: „Nu pot să vă dau o cifră exactă. Dar mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia”. El a subliniat că propunerea legislativă înaintată de Statul Major reprezintă doar începutul unui demers mai amplu: „Legea pe care am propus-o este un prim pas. Dar trebuie continuată prin programe de pregătire a tineretului și dezvoltarea capacităților necesare”.
„Am spus mereu că, dacă avem instrumentul legal și resursa asigurată din bugetul de stat, restul ține doar de organizare – masă, cazare, facilități de instruire. Da, avem această capacitate și putem începe chiar de anul viitor, în funcție de fondurile alocate. Putem derula programe de instruire și pregătire pentru toți cetățenii, fie bărbați, fie femei”.
Întrebat despre posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, șeful Armatei a exclus această variantă pe termen scurt: „Nu în momentul de față. Nici pe departe.” În schimb, el a precizat că proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare prevede un concept de serviciu militar în termen voluntar: tinerii ar putea urma o instrucție militară de bază pe durata a patru luni, ar primi soldă pe perioada instruirii și, la final, un beneficiu echivalent cu trei salarii medii brute pe economie.
Declarațiile generalului Vlad conturează perspectivele unei politici publice care vizează creșterea nivelului de pregătire a populației pentru situații excepționale, în paralel cu necesitatea unor modificări legislative și a alocărilor bugetare care să permită punerea în practică a acestor programe.
Deci, ideea „toată lumea să știe să tragă” nu e complet nouă și, teoretic, e o opțiune pe care orice stat o poate avea la îndemână, la fel cum a avut-o și Ucraina: acolo, oligarhii locali au cumpărat arme pentru autoapărare și au organizat rapid structuri teritoriale, până când armata s-a reorganizat și a preluat comanda. Asta e o lecție de adaptare în situații extreme. Până la urmă, doctrina oficială de apărare a României a evoluat. Dar, istoric, după 1968 s-a pus mai serios problema apărării teritoriale de către Ceaușescu; rămâne ideea că, în cazul unui război total, nu pleacă doar armata la război — pleacă toată țara. Fiecare are ceva de făcut: unii în prima linie, alții în logistică sau în spate. Conceptul de „război total” presupune mobilizarea societății”, a explicat acesta.
Românii sunt împotriva stagiului militar obligatoriu
Un sondaj Avangarde, realizat la începutul lunii octombrie 2025, arată o reziliență redusă a încrederii publice în forțele armate și o reticență la ideea de intervenție militară în sprijinul Republicii Moldova.
Când vine vorba de capacitatea Armatei Române de a rezista în fața unui atac timp de 48 de ore, conform standardelor NATO, numai 35% dintre respondenți se arată încrezători că acest lucru ar fi posibil. O pondere mai mare, 49%, consideră că armata nu ar rezista, iar 16% fie nu au putut răspunde, fie nu au o opinie clară.
În privința finanțării apărării, majoritatea (58%) sprijină întărirea bugetelor militare. Iar ideea reintroducerii serviciului militar rămâne o decizie nepopulară: 48% o resping, 43% o aprobă, iar 9% nu au o poziție.
Potrivit lui Iulian Fota, românii sunt prea pesimiști cu privire la reziliența armatei în fața unei invazii.
„E bine să existe dezbatere. Eu, personal, susțin revenirea la armată obligatorie — dacă mă întrebați pe mine, cred că stagiul militar obligatoriu are multe utilități. Când armata era obligatorie, mulți tineri au învățat meserii, au învățat să scrie sau să citească, limba română a fost consolidată pentru cei din mediul rural care nu o stăpâneau bine. Pe scurt, armata obligatorie oferea și formare civică și profesională. Personal, nu regret cele nouă luni pe care le-am făcut, a fost o experiență utilă.
Iar referitor la faptul că România nu ar rezista 48 de ore, oamenii exagerează uneori. Comparativ, sectorul militar, în general, funcționează mai bine decât sectorul civil, au responsabilități clare, ierarhie și reguli stricte, iar oamenii își fac treaba, le e mai greu să apeleze la acte de corupție. Nu cred că e cazul să extindem impresia negativă despre Guvern sau Parlament asupra armatei, care funcționează, în multe cazuri, mai bine decât alte sectoare din țară”, a conchis acesta.
Ce spune șeful armatei despre stagiul militar obligatoriu
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a reiterat, într-un interviu difuzat sâmbătă la Antena 3 CNN, ideea că toți cetățenii României ar trebui să dobândească cunoștințe minime privind folosirea armelor în situații de urgență și a prezentat cadrul în care Armata ar putea organiza instruirea populației, dacă legislația și finanțarea vor permite acest lucru.
Întrebat câți români știu în prezent să tragă cu arma, generalul a spus: „Nu pot să vă dau o cifră exactă. Dar mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia”. El a subliniat că propunerea legislativă înaintată de Statul Major reprezintă doar începutul unui demers mai amplu: „Legea pe care am propus-o este un prim pas. Dar trebuie continuată prin programe de pregătire a tineretului și dezvoltarea capacităților necesare”.
Generalul Vlad a explicat că Armata României dispune de capacitatea de a implementa astfel de programe, condiționată însă de existența cadrului legal și de alocarea fondurilor necesare:
„Am spus mereu că, dacă avem instrumentul legal și resursa asigurată din bugetul de stat, restul ține doar de organizare – masă, cazare, facilități de instruire. Da, avem această capacitate și putem începe chiar de anul viitor, în funcție de fondurile alocate. Putem derula programe de instruire și pregătire pentru toți cetățenii, fie bărbați, fie femei”.
Întrebat despre posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, șeful Armatei a exclus această variantă pe termen scurt: „Nu în momentul de față. Nici pe departe.” În schimb, el a precizat că proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare prevede un concept de serviciu militar în termen voluntar: tinerii ar putea urma o instrucție militară de bază pe durata a patru luni, ar primi soldă pe perioada instruirii și, la final, un beneficiu echivalent cu trei salarii medii brute pe economie.
Declarațiile generalului Vlad conturează perspectivele unei politici publice care vizează creșterea nivelului de pregătire a populației pentru situații excepționale, în paralel cu necesitatea unor modificări legislative și a alocărilor bugetare care să permită punerea în practică a acestor programe.
.jpg)
0 Comentarii