Gustave Eiffel i-a spus tânărului inginer român: „Păcat, băiete, că te-ai născut cu 50 de ani mai devreme." Fraza rezumă drama lui Henri Coandă — un geniu pe care România nu l-a putut reține

Din cei 86 de ani de viață, a petrecut șase decenii în străinătate, construind avioane pentru britanici, inventând pentru francezi. Abia la 83 de ani s-a întors acasă. S-a născut pe 7 iunie 1886, la București. Tatăl, generalul Constantin Coandă, va fi prim-ministru în 1918; mama, Aida Danet, franțuzoaică din Bretagne. Liceul Sf. Sava, Liceul Militar Iași, Școala de ofițeri de artilerie. În 1904, detașat în Germania, studiază la Universitatea Tehnică Charlottenburg.

La 19 ani, construiește un avion-rachetă pentru armata română. Însă spiritul inventiv nu se împăca cu disciplina cazonă. A obținut permisiunea de a părăsi armata și a plecat cu automobilul prin Isfahan și Teheran. Din 1909, viața lui aparține Parisului. Absolvă în 1910 École Supérieure d'Aéronautique, ca șef al primei promoții. Cu sprijinul lui Eiffel și al matematicianului Paul Painlevé, construiește Coandă-1910, prezentat la Salonul Aeronautic — un avion fără elice, cu propulsie reactivă. Între 1911 și 1914, este director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, proiectând avioanele Bristol-Coandă. În 1915, lucrează la Delaunay-Belleville în Saint-Denis, construind avioane pentru armata franceză.

Între cele două războaie, călătorește și inventează fără încetare. În 1934, brevetează în Franța efectul care îi poartă numele — devierea unui jet de fluid de-a lungul unui perete convex —, descoperire care stă la baza propulsiei moderne și a ventilației industriale. Proiectează o „aerodină lenticulară" în formă de farfurie zburătoare și un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol pentru prospecțiune petroliferă. Primește Legiunea de Onoare și Ordinul de Merit UNESCO.

În 1969, la 83 de ani, revine definitiv în România. Devine membru al Academiei Române și director al INCREST. Cu Elie Carafoli, reorganizează departamentul de inginerie aeronautică al Politehnicii. Lucra la un tren de mare viteză prin tuburi, capabil de 500 km/h.A murit pe 25 noiembrie 1972, pe Bulevardul Magheru. Aeroportul Bucureștiului îi poartă numele — omagiu tardiv pentru omul care a dat lumii mai mult decât a primit de la propria țară.