România continuă să atragă mii de muncitori din Nepal, Sri Lanka și India, pe fondul unui deficit cronic de personal în sectoare esențiale ale economiei. Pentru mulți dintre aceștia, diferența salarială reprezintă principalul motiv pentru care aleg să lucreze în România, unde veniturile sunt de câteva ori mai mari decât în țările de origine.
Piața muncii din România traversează și în 2026 o situație paradoxală. În timp ce unele companii trec prin restructurări și concedieri, altele se confruntă cu dificultăți tot mai mari în ocuparea posturilor vacante. Lipsa de personal afectează în special domenii precum construcțiile, producția, logistica, transporturile, retailul și HoReCa, unde recrutarea și retenția angajaților rămân provocări majore. În acest context, angajatorii români apelează tot mai des la muncitori din afara Uniunii Europene, în special din Nepal, Sri Lanka și India. Cererea pentru lucrători străini a crescut de trei până la patru ori în ultimii doi ani, pe fondul deficitului accentuat de personal din sectoarele operaționale.
Salariile din România, de două până la patru ori mai mari
Diferențele salariale explică în mare măsură interesul muncitorilor asiatici pentru piața românească. În România, salariul minim net este de aproximativ 575 de euro, iar salariul mediu net depășește 1.000 de euro lunar.
Prin comparație, în Nepal salariul minim este estimat la 110-120 de euro, iar salariul mediu se situează între 220 și 290 de euro. În Sri Lanka, salariul minim este de aproximativ 80-90 de euro, iar salariul mediu ajunge la 280-380 de euro. În India, salariul minim este estimat între 100 și 150 de euro, în timp ce salariul mediu variază între 320 și 430 de euro.
Astfel, nivelul salarial mediu din Nepal, Sri Lanka și India este de două până la patru ori mai mic decât cel din România, ceea ce transformă piața românească într-o destinație atractivă pentru cei care caută oportunități mai bine plătite.
La nivelul ofertelor salariale, în România veniturile pentru lucrătorii străini pornesc de la aproximativ 2.700-3.500 de lei net pentru muncitori necalificați și operatori. În construcții și producție, salariile ajung la 4.500-5.000 de lei net, iar în cazul șoferilor profesioniști pot depăși 5.000-10.000 de lei net lunar, în funcție de experiență, diurnă și specificul activității.
Cazarea și alte beneficii cresc atractivitatea ofertelor de muncă
Pe lângă salarii, mulți angajatori suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă diverse beneficii suplimentare, ceea ce face ofertele din România și mai atractive pentru lucrătorii străini.
„În cazul lucrătorilor străini, legislația românească nu impune în mod general angajatorului obligația de a asigura gratuit atât cazarea, cât și masa. Aceste beneficii sunt stabilite prin contractul de muncă, oferta de angajare sau politicile interne ale companiei. În practică, mulți angajatori care recrutează personal din afara Uniunii Europene suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă tichete de masă, mese asigurate ori alte beneficii pentru a facilita integrarea angajaților.
În sectorul transportului de mărfuri, pentru șoferii de camion recrutați din afara UE, angajatorii asigură frecvent cazarea în perioadele petrecute în România și acordă tichete de masă sau diurnă, după caz, conform prevederilor legale și politicilor companiei. Aceste beneficii se adaugă salariului și sunt menite să acopere cheltuielile generate de activitatea desfășurată în afara domiciliului”, a declarat Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment, pentru „Adevărul”.
Deficitul de personal împinge companiile către recrutarea internațională
Potrivit specialiștilor în recrutare, problema pieței muncii nu mai este lipsa generală de candidați, ci lipsa oamenilor potriviți pentru posturile care susțin activitatea de bază a economiei.
„Deficitul de personal continuă să pună presiune pe industriile operaționale, unde companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea și retenția angajaților locali. În acest context, lucrătorii străini rămân una dintre principalele soluții pentru acoperirea necesarului de personal. OUG 32/2026 aduce reguli noi și mai mult control în recrutarea internațională, dar reconfirmă o realitate clară a pieței muncii: România continuă să depindă de forța de muncă externă, în special din țări precum India, Nepal, Sri Lanka. Noua legislație obligă companiile să gestioneze recrutarea internațională într-un mod mai structurat, mai predictibil și mai profesionist”, a explicat Cosmin Șerban.
Pentru anul 2026, statul român a aprobat un contingent de 90.000 de muncitori străini non-UE, ca răspuns la lipsa de personal raportată de companii. Cele mai mari nevoi sunt înregistrate în zona ocupațiilor operaționale, unde deficitul de forță de muncă afectează direct activitatea economică.
Printre cele mai căutate categorii profesionale se numără curierii, manipulanții de marfă, muncitorii din construcții, lucrătorii comerciali, șoferii de autoutilitare, ajutorii de bucătar și șoferii pentru transportul de marfă. În construcții, lipsa muncitorilor calificați și necalificați afectează ritmul proiectelor și respectarea termenelor de execuție. În producție, companiile întâmpină dificultăți în recrutarea operatorilor, tehnicienilor și personalului auxiliar, în timp ce logistica și depozitarea sunt presate de creșterea volumelor și extinderea accelerată a comerțului.
OUG 32/2026 aduce reguli noi pentru recrutarea muncitorilor străini
Noua ordonanță schimbă semnificativ modul în care companiile pot recruta personal din afara Uniunii Europene. Recrutarea va fi condiționată de existența unei liste oficiale a ocupațiilor deficitare, angajatorii vor trebui să se înregistreze într-o platformă națională unică, iar verificările de conformare vor deveni mai stricte.
În plus, documentația contractuală va trebui să fie mai clară și mai detaliată, contractele vor trebui puse la dispoziția muncitorilor într-o limbă pe care aceștia o înțeleg, iar plata salariilor va deveni complet trasabilă prin cont bancar. Totodată, angajatorii vor avea obligații mai ample privind integrarea și protecția lucrătorilor.
Specialiștii consideră că noile reguli nu vor reduce deficitul de personal, dar vor face procesul de recrutare mai transparent și mai predictibil, atât pentru companii, cât și pentru muncitorii străini.
Una dintre cele mai importante schimbări este legarea recrutării de lista oficială a ocupațiilor deficitare, măsură care va obliga companiile să își definească mai clar necesarul de personal și va face mai vizibil deficitul real de forță de muncă la nivelul fiecărei industrii.
În transporturi, unul dintre cele mai afectate domenii, companiile apelează deja tot mai mult la șoferi din Asia, în special din India, pentru a acoperi lipsa acută de personal și pentru a menține continuitatea operațională.
În ansamblu, noul cadru legislativ marchează o etapă de maturizare a recrutării internaționale în România, într-o perioadă în care economia continuă să depindă de forța de muncă venită din afara Uniunii Europene pentru a acoperi golurile de pe piața muncii.
Criza șoferilor împinge companiile să recruteze inclusiv din Filipine
Deficitul de personal este deosebit de grav în transporturi, unul dintre domeniile care depind tot mai mult de recrutarea de muncitori din afara Uniunii Europene. Potrivit estimărilor din industrie, România se confruntă cu un deficit de aproximativ 70.000 de șoferi profesioniști de camion, iar dacă sunt luate în calcul toate categoriile de conducători auto, lipsa de personal ajunge la circa 150.000 de persoane.
Pe fondul acestei crize, agenția de recrutare Work from Asia estimează că aproximativ 600 de șoferi filipinezi vor ajunge în România în perioada următoare. Costurile pentru aducerea acestora sunt suportate de angajatori și variază între 1.500 și 3.500 de euro pentru fiecare candidat, la care se adaugă taxele administrative, transportul și cheltuielile de integrare. În cazul unui număr de 600 de persoane, nota de plată poate ajunge la aproximativ 2,1 milioane de euro.
Specialiștii din domeniu arată că deficitul actual este rezultatul unui fenomen acumulat în ultimii ani. Mulți șoferi români aleg să lucreze în statele vest-europene, atrași de salarii mai mari, în timp ce generațiile tinere nu reușesc să înlocuiască în același ritm forța de muncă ieșită din sistem. Consecințele se resimt direct în activitatea companiilor de transport, care au dificultăți în onorarea contractelor și menținerea capacității operaționale.
Potrivit lui Yosef Gavriel Peisakh, directorul general al companiei, șoferii filipinezi sunt apreciați pentru experiența internațională, disciplina și disponibilitatea pentru muncă pe termen lung. „Filipinezii vin cu ceva ce este greu de găsit în piața actuală: experiență internațională reală, disciplină și disponibilitate pentru muncă pe termen lung”, a declarat acesta.
Filipine are o tradiție puternică a muncii în străinătate și un număr mare de șoferi deja familiarizați cu cerințele transportului internațional. Un avantaj suplimentar este nivelul ridicat de cunoaștere a limbii engleze, care facilitează comunicarea cu dispecerii, clienții și partenerii externi.
Procesul de recrutare și integrare durează, în medie, între șase și șapte luni, de la identificarea candidatului până la momentul în care acesta începe efectiv activitatea în România. Reprezentanții industriei susțin că interesul pentru șoferii filipinezi este în continuă creștere. Dacă în 2024 erau estimate aproximativ 3.000 de recrutări pentru piața românească, în 2026 numărul noilor angajări este așteptat să crească în continuare, pe măsură ce deficitul de personal din transporturi se adâncește.
0 Comentarii