Meloni poate sări în ajutorul lui Bolojan, cu deficitul. Propunerea premierului Italiei către Comisia Europeană

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat joi, în fața Parlamentului de la Roma, că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare o suspendare temporară a regulilor privind deficitul bugetar. Nu ar fi prima dată când regula privind deficitul bugetar poate fi suspendată în Uniunea Europeană, între 2020 și 2023 fiind activată clauza de salvgardare generală pentru a răspunde pandemiei de COVID-19,

 însă această măsură poate fi utilizată doar în cazul unei recesiuni economice severe, scenariu neprevăzut în prezent de analiști. O altă variantă ar fi activarea unei clauze naționale de salvgardare, care permite abateri de la obiectivele bugetare în circumstanțe excepționale, dar guvernul de la Roma a exclus această posibilitate și vizează o măsură generală la nivel european, nu o derogare individuală pentru Italia.

O suspendare a regulilor privind deficitul bugetar ar veni ca o gură de oxigen pentru economia României, având în vedere situația finanțelor țării, dar nu ar putea însemna neapărat relaxarea măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan pentru a aduna mai mulți bani la buget, susține economistul Adrian Mitroi, într-o intervenție pentru Ziare.com.

Cu toate acestea, unele măsuri de austeritate ar trebui regândite de Ilie Bolojan, potrivit consultantului economic, întrucât se dovedesc a fi contraproductive.

„Spațiul de relaxare este neexistent. Guvernul poate cosmetiza temporar unele măsuri, dar nu poate renunța la consolidare fără să piardă credibilitatea. Problema reală nu este austeritatea în sine, ci calitatea ei: dacă lovește în consum și în investițiile productive, atunci devine contraproductivă. Ajustarea inteligentă ar trebui să mute presiunea dinspre cerere (consum) spre eficiență bugetară și colectare.

Karma politicilor prociclice din perioadele de avânt se răzbună și în perioadele de recesiune, obligând, la fel, la politici prociclice. Singurul stabilizator automat rămâne plata în rate a prosperității finanțate doar prin credit și nu prin productivitate. Urmează, firesc, anii buni de corecție severă a prosperității economice și sociale”, a declarat acesta.


Ultimul an în care România s-a aflat în ținta de deficit a fost în 2018

Reamintim că ultima dată când România s-a încadrat în ținta de deficit bugetar stabilită de Uniunea Europeană (maximum 3%) a fost în 2018, când acesta se situa la 2,88% din PIB, sub primul an de mandat de premier al Vioricăi Dăncilă.

După aceea, România în mod constant a sărit de pragul convenit la aderare, prin Pactul de Stabilitate, un set de reguli bugetare aplicabile statelor membre UE pentru a asigura disciplina fiscală, limitând deficitul bugetar la 3% din PIB și datoria publică la 60% din PIB:

2019: România a încheiat anul cu un deficit de 4,6% din PIB (premieri: Viorica Dăncilă și Ludovic Orban).
2020: România a încheiat anul cu un deficit de 9,79% din PIB (premier: Ludovic Orban).
2021: România a încheiat anul cu un deficit de 6,72% din PIB (premieri: Florin Cîțu și Nicolae Ciucă).
2022: România a încheiat anul cu un deficit de 5,68% din PIB (premier: Nicolae Ciucă).
2023: România a încheiat anul cu un deficit de 5,68% din PIB (premier: Marcel Ciolacu).
2024: România a încheiat anul cu un deficit de 9,3% din PIB (premier: Marcel Ciolacu).
2025: România a încheiat anul cu un deficit de 7,65% din PIB (premieri: Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan).

Deși mult mai vechi, problemele României privind deficitul bugetar au început să domine agenda publică în anul 2024, când, în luna iulie, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României, conform raportului de țară al instituției. Anterior, această procedură a mai fost declanșată și în februarie 2020.

Problemele s-au accentuat în anul 2025, când deficitul a luat un avânt și mai tare, iar Comisia Europeană a declanșat procesul care poate duce la suspendarea fondurilor UE pentru România.


Cum arată situația bugetară a Italiei și ce a determinat-o pe Giorgia Meloni să ceară suspendarea temporară a regulilor privind deficitul

Propunerea Giorgiei Meloni vine într-un moment când Italia se confruntă, de asemenea, cu o procedură de deficit excesiv, iar guvernul de la Roma se pregătește să își reducă previziunile de creștere economică pentru 2026 și anii următori, ceea ce face mai dificilă reducerea deficitului sub plafonul de 3% din PIB cerut de Uniunea Europeană.

„Credem că discutarea unei posibile suspendări temporare a Pactului de Stabilitate și Creștere nu ar trebui să fie un tabu. Nu o derogare pentru statele membre individuale, ci o măsură generală”, a spus Meloni, subliniind că o astfel de măsură ar fi binevenită.

Premierul italian a adăugat că guvernul său este pregătit să ia toate măsurile posibile pentru a preveni potențialele comportamente speculative cu privire la prețurile la energie, inclusiv introducerea unor taxe pe profiturile excepționale înregistrate de companiile energetice. „Italia rămâne pregătită să ia toate măsurile posibile pentru a preveni potențialele comportamente speculative (asupra prețurilor la energie), inclusiv, dacă va fi necesar, măsuri suplimentare privind profiturile companiilor energetice”, a adăugat Meloni.

Atât Giorgia Meloni, cât și predecesorul ei, Mario Draghi, au adoptat în ultimii ani taxe pe veniturile excepționale din sectorul energetic, măsuri care au declanșat însă litigii cu companiile afectate.